Strehaia este un oraș în județul Mehedinți, Oltenia, România, format din localitățile componente Ciochiuța, Comanda, Hurducești, Lunca Banului, Slătinicu Mare, Slătinicu Mic și Strehaia (reședința), și din satele Menți, Motruleni și Stăncești. Are o populație de 10 506 locuitori. Strehaia este situată la de Filiași pe malul râului Motru în partea de nord–est a Piemontului Bălăciței (sau Platforma Strehaiei), la altitudine, pe terasele inferioare de confluență a râului Hușnița cu Motrul.

Este o așezare amintită în documente datând din secolul al XV–lea.

În epoca medievală a fost, pentru o perioadă, reședința banului, care fusese mutată de la Turnu Severin din cauza deselor atacuri turcești. Bănia a fost însa mutată, din nou, într-un timp relativ scurt, la Craiova.

De atunci, Strehaia a rămas o localitate preponderent agricolă.

Strehaia a fost de asemenea reședință episcopală. În 1821 la Strehaia au avut loc lupte ale pandurilor lui Tudor Vladimirescu cu Potera Domnească.

Localitatea este cunoscută prin vechiul său târg de vite, menționat încă înainte de 1653.

Este un important nod feroviar și rutier. Centru comercial și cultural, cu unele funcții administrative, în Strehaia se găsesc unități ale industriei (confecții îmbrăcăminte, coop de consum etc.).

Obiective turistice Cel mai important obiectiv turistic este cetatea și mănăstirea Strehaia (sec. XV), ctitorită de boierii Craiovești aceasta se află pe lista monumentelor istorice din județul Mehedinți.

În pădurile situate la nord de Strehaia se găsesc cele mai mari colonii de broaște țestoase Testudo hermani din Oltenia. Specia este ocrotită prin lege.

Productivitatea economică a orașului este scăzută, regăsindu-se activități economice doar din privatizare, iar nivelul investițiilor este aproape zero.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Strehaia se ridică la 9.059 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.506 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,26%), cu o minoritate de romi (14,28%), iar pentru 13,43% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,72%), iar pentru 13,9% nu se cunoaște apartenența confesională.

Strămoșii actualilor romi de la Strehaia sunt foștii robi ai mânăstirii din localitate, pe care Matei Basarab i-a dat lăcașului de cult în anul 1650.Cum a ajuns Strehaia paradisul facturilor fictive și al kitsch-urilor imobiliare. Mahalaua Țigănia - moștenirea romilor robi la mănăstire, 12 martie 2015, Corina Macavei, Adevărul, accesat la 25 iunie 2015 În timp, aici s-a format o comunitate de romi căldărari.Cum confisca Miliția aurul țiganilor de la Strehaia: „Țiganii nu dădeau aur dacă nu îi șantajai cu ceva“, 16 martie 2015, Corina Macavei, Adevărul, accesat la 25 iunie 2015

Politică și administrație Orașul Strehaia este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Personalități născute aici Petre Mâlcomete (n. 9 iulie 1926) rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și profesor al Universității Tehnice Gheorghe Asachi din Iași; Dumitru Cioflină (n. 1942), general de armată, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Române; Diana Belbiță (n. 1996), sportivă la kickboxing; Rodion Cămătaru (n. 1958), fotbalist român; Leo de la Strehaia (n. 1977), figură mondenă

Note

Lectură suplimentară

Episcopia Strehaii și tradiția scaunului bănesc de acolo. Studiu istoric, Alexandru LAPEDATU, 1906

Vezi și Râul Motru (sit de importanță comunitară) Dealurile Strehaia - Bâtlanele (sit de importanță comunitară)

Strehaia Strehaia Strehaia