Cristuru Secuiesc (în , în , în dialectul săsesc Ängersch-Kretz, în trad. "Cristuru Unguresc") este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România, format din localitățile componente Betești, Cristuru Secuiesc (reședința) și Filiaș.
Așezare Localitatea Cisturu Secuiesc este situată la limita sud-vestică a județului Harghita cu județul Mureș, la gura de vărsare a pârâurilor Goagiu și Nicou Alb în Târnava Mare, la o altitudine de 390 m, pe DN13C, Bodogaia - Cristuru Secuiesc - Rugănești.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Cristuru Secuiesc se ridică la 8.797 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 9.650 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (87,22%), cu minorități de romi (2,79%) și români (1,92%), iar pentru 7,97% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt reformați (43,12%), cu minorități de unitarieni (31,22%), romano-catolici (11,29%), fără religie (2,26%) și ortodocși (1,61%), iar pentru 8,71% nu se cunoaște apartenența confesională. Politică și administrație Orașul Cristuru Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Evoluție istorică Conform datelor recensământului românesc din 1930, populația Cristurului Secuiesc era de 4.128 de locuitori, dintre care 3.476 maghiari, 326 români, 149 evrei, 89 germani, 76 țigani ș.a.
Scurt istoric Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, pe "Valea Surpat", s-a descoperit o așezare ce conținea resturi ceramice, aparținând Evului Mediu, iar în albia Târnavei s-au găsit o daltă de piatră și tăișul unui topor, aparținând celeași epoci. În "Valea Cetății" s-a descoperit o așezare de tip Wietenberg, o figurină de lut scitică și . În locul numit "Poala Bradului" s-a găsit o așezare Ariușd și Bodrogkeresztúr și În anul 1902, în apropierea drumului ce duce la Cechești, s-a descoperit un mormânt celtic de incinerație cu car de luptă din perioada La Téne mijlociu, ce conținea un vârf de lance, mânerul și vârful unei săbii și o verigă de fier. În baia de sare "Gyárfás" s-au găsit 13 monede de bronz, din care au fost identificate piese de la conducătorii romani : Titus, Antonius, Pius, Marc Aureliu, Lucilla și Commodus.
Prima atestare datează din 1333-1337, când preotul Jakab, în anul 1333 a plătit 23 de dinari impozit porții papale, iar în 1334, 8 dinari.Orașul Cristur, Rep arheologic al jud. Harghita, pag. 92
1395 - regele Sigismund emite la Cristur câteva diplome.
1503 - numele târgului Cristur apare într-o diplomă: Ex oppido nostro KerezthurIdem
1559 - sub regina Izabella, localitatea este scutită de orice fel de impozite, în afară de cele ce trebuiau plătite turcilor.
1631 - prima mențiune a unei școli reformate. thumb|250px|Biserica romano-catolică Biserica romano-catolică a fost construită în secolul al XIII-lea ca biserică romanică. Edificiul a suferit mai multe transformări, prima în secolul al XIV-lea, apoi la mijlocul secolului al XV-lea. Când au fost înălțați pereții navei romanice, a fost construit un nou altar și au fost terminate bolțile. În secolul al XVI-lea, construcția a fost refăcută în stil gotic. Complexul de lângă zidul incintei reprezintă urmele casei parohiale medievale.
Orașul Cristuru Secuiesc a fost în perioada interbelică reședința plasei Cristur din județul românesc Odorhei. Pentru scurt timp, înainte de cel de-Al doilea război mondial, autoritățile române au schimbat denumirea Cristurului Secuiesc în "I.G. Duca".
Educație și cultură Educație Liceul Unitarian "Berde Mózes" Liceul Teoretic "Orbán Balázs" Școala generală "Petőfi Sándor" Grupul școlar "Zeyk Domokos"
Cultură Ansamblul folcloric PIPACSOK - fondat în anul 1992 Fanfara civilă - fondată în anul 1895 Filarmonica - fondată în anul 1911
Economie Economia acestui oraș este susținută de activități în domeniul: fabricării mobilierului, construcțiilor, fabricării oțelurilor speciale, industriei alimentare (prin procesarea cărnii și prelucrarea laptelui), comerțului și serviciilor. Un rol important îl are agricultura (cultivarea terenurilor) și creșterea animalelor.
Atracții turistice thumb|250px|Biserica ortodoxă din Cristuru Secuiesc Biserica Unitariană, cu elemente arhitectonice păstrate din secolul al XI-lea. Biserica Romano-Catolică (adresa: str. Libertății, nr. 61, monument istoric, cod: HR-II-m-A-12805, datare: secolul al XIII-lea, refaceri în secolul al XIV-lea și 1458) Biserica Ortodoxă Muzeul "Dr. Molnár István" Conacul "Gyárfás" Statuia lui Sándor Petőfi - opera sculptorului Márkos Sándor
Orașe înfrățite Albertville - Franța Ajka, Csurgó, Derecske, Dévaványa, Dunakeszi, Koloksa, Karcag, Kunszentmiklós, Lánycsók, Pesterszébrt XX.kerület, Somogybabod - Ungaria Zenta - Serbia
Personalități Elena Jianu (n. 7 septembrie 1928) handbalistă, dublă campioană mondială cu echipa națională a României.
Vezi și Biserica unitariană și reformată din Filiaș Conacul Ugron din Cristuru Secuiesc Sighișoara - Târnava Mare (sit de importanță comunitară) Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători (sit de importanță comunitară)
Imagini
Note
Bibliografie Județul Harghita, Monografie, Z. Makfalvi, L. Vifkori. Ed. Sport Turism București 1979 Repertoriul Arheologic al județului Harghita, V. Cavruc. ISBN 973-99270-2-5 Județul Harghita, I. Pisota, D. Bugă. Ed. Academiei RSR București 1976
Legături externe
Biserica Romano-Catolică, Cristuru Secuiesc Cristuru.ro
Cristuru Secuiesc Cristuru Secuiesc Cristuru Secuiesc