Sculeni este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Ungheni, Republica Moldova. Este situat în nord-vestul raionului, pe malul stâng al Prutului, la 24 km de centrul raional și la 7 km de stația de cale ferată Buciumeni. În 1930 satul Sculeni era împărțit în trei: Sculenii-Târg, Sculenii vechi de pe malul drept și Sculenii vechi de pe malul stâng al Prutului.Harta etnică a zonei, cu datele recensământului din 1930 trecute pe o hartâ mai veche. Via wikimedia.org. Acestea rezultaseră din dezvoltarea pe malul stâng al Prutului, începând din 1830, a localității Sculenii-Târg sau Sculenii Noi, satul original căpătând cu vremea numele de Sculenii Vechi și întinzându-se pe ambele maluri ale rãului, iar cu timpul cele doua localități, satul și târgul, s-au contopit intr-una singură. See expanded art. at Patrimoniul istoric, Revista Asociației Istoricilor “Nicolae Iorga” din Ungheni, NR. 2, Chișinău 2015, ISSN 2345–1637, via academia.edu.
Simboluri În anul 2026 au fost aprobate stema și drapelul satului:Decretul Președintelui nr.514-X din 22.01.2026.
Stema: În câmp de azur, un pod de piatră arcuit, ieșind din flancuri, de argint, peste care trece o diligență înhămată cu un cal, de aur, și însoțit sub arc de trei roze roșii, garnisite cu buton și sepale de aur și având cozile și frunzele de același metal, și de două spice de grâu intercalate, de asemenea de aur, toate crescând din vârful scutului. Scutul timbrat de o coroană murală roșie cu trei turnuri.
Drapelul reprezintă o pânză pătrată, bipartită orizontal albastru-alb, purtând sus o diligență înhămată cu un cal, galbenă, mergând pe linia de divizare, iar jos – trei roze, așezate în fascie ridicată, roșii, garnisite cu buton și sepale galbene.
Istoric
Prima mențiune documentară datează din anul 1432. Din punct de vedere bisericesc, Sculeniul în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, a jucat rol tot atât de însemnat ca și târgușorul Sculeni. Aici a fost și protopopia centrală, care avea în 1830 circa 119 parohii.
Din 1812, Sculeni a devenit târg de frontieră, cu vamă și carantină.
Potrivit recensământului din 1817 la Sculeni au fost înregistrați: 1 preot, 1 dascăl, 1 paracliser și un ruptaș. În sat erau 94 de gospodării țărănești. Proprietar al pământului din sat era boierul Nicolae Roseti. Satul mai avea 2 heleștee de pescuit, 2 vii, 3 livezi și 2 mori de apă pe Prut. Avea o biserică de nuiele construită în 1790 cu hramul „Sf. Nicolae”.
În 1822 în locul bisericii de lemn a fost construită o biserică de cărămidă pe temelie de piatră, acoperită cu tablă, tot cu hramul „Sf. Nicolae”, ctitorul care a finanțat construcția fiind proprietarul, baronul Rozan. Parohia Sculeni a fost întotdeauna independentă, fiind păstorită de următorii preoți: Timofei Șerban (1790 – 1817); Simion Munteanu (1800 – 1825); Mihail Sinacevschi (1825 – 1856); Iacov Cotiujinschi (1857 – 1867); Constantin Dimitriu (1868 – 1872); Filaret Raetchi (1872 – 1878); Antonii Ghirla (1878 – 1904); Vasilie Cazacu (1904 – 1923); Gheorghe Leovanu (1923 – 1930).
Conform inventarului așezărilor populate din Basarabia întocmit de A. Egunov, în 1875 la Sculeni au fost înregistrate 552 case cu o populație de 2.420 locuitori, care dețineau 86 cai, 280 vite mari cornute și 245 oi. În 1904 la Sculeni locuiau 3.270 suflete, inclusiv 2.700 români, 1.300 evrei, restul de câteva sute ruși, ruteni și alte grupuri etnice. În sat funcționa o biserică cu hramul „Sf. Nicolae”, o sucursală de poștă și telegraf, un spital, 2 școli elementare rusești și 2 evreiești; localitatea era punct vamal la granița Imperiului Rus cu România. Țăranii dimprejur posedau pământ de împroprietărire de 547 desetine (măsură agrară rusească egală cu 1,09 ha).
Populație La Recensământul din 1930 satul Sculeni era împărțit în trei părți, luate aparte în evidență: Sculenii-Târg, Sculenii vechi de pe malul drept și Sculenii vechi de pe malul stâng al Prutului.
La 1 ianuarie 1997 la Sculeni au fost înregistrați 2.525 locuitori.
Personalități Născuți în Sculeni Grigore M. Sturdza (1821-1901), ofițer și om politic român Aleksandr Krusser (1893–1919), revoluționar rus Eliezer Zusia Portugal (1898–1982), fondatorul și primul Rebbe al dinastiei hasidice Skulen Yisroel Avrohom Portugal (1923–2019), rabin american, al doilea lider al dinastiei Skulen Alexandru Jdanov (1932–2018), deputat sovietic și moldovean Mircea Chistruga (1948–2025), regizor sovietic și moldovean de filme documentare. Andrei Eșanu (n. 1948), istoric, scriitor și profesor, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei Olga Bogdanova (n. 1951), actriță sovietică și rusă Vichentie Moraru (n. 1953), cleric ortodox rus
Vezi și Raionul Sculeni Masacrul de la Sculeni
Referințe
Bibliografie Poștarencu, Dinu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940), Cartier istoric, Chișinău, 1998. ISBN 9975949185
Categorie:Localități de pe Prut