Papa Alexandru al VI-lea () este numele sub care a devenit Papă al Bisericii Catolice Roderic Borja, descendent al unei familii nobiliare catalane atestată din secolul al XIII-lea, fiu al lui Jofre Lançol și Isabella Borja, și nepot de soră al Papei Calixt al III-lea (fostul cardinal Alfonso Borja, la vremea nașterii nepotului său).

Roderic Borja s-a stabilit în Italia în timpul pontificatului unchiului său, Calixt al III-lea. Borja s-a redenumit Rodrigo Borgia și a început o ascensiune ce se va încheia cu dobândirea, pentru unsprezece ani, a tiarei papale (1492-1503). După un șir de votări neconcludente și răsturnări de situație, în noaptea de 10 spre 11 august 1492, cardinalii reuniți în conclav la Roma îl alegeau cu o largă majoritate de voturi (14) ca nou Papă: Alexandru al VI-lea, cel de-al doilea suveran pontif catalan.

În anul 1494, Papa Alexandru al VI-lea a folosit coridorul secret din "Pasajul Borgo" dintre Vatican și fortificația învecinată Castelul Sant'Angelo, pentru a scăpa cu viață la invazia trupelor lui Carol al VIII-lea al Franței.

Istoria papei Alexandru al VI-lea a reținut mai mult poveștile de alcov - nu puține reale. E cunoscut pentru orgiile pe care le-a organizat, în special una din 1501, intitulat "Turnirul Curvelor", în care 50 de dansatoare se dezbrăcau în jurul mesei la care se afla papa și familia sa. Aceștia aruncau cu castane pe jos, femeile mișunând pe podea precum animalele, și se ofereau premii celui care se culca cu cele mai multe dintre ele. Un alt hobby al acestui papă era să se uite la cai în timp ce se împerecheau. A avut 7 copii nelegitimi și numeroase amante.

Viața

Tânărul Rodrigo nu își alesese definitiv profesia când alegerea unchiului său ca papă (1455) i-a deschis noi perspective. A fost adoptat imediat în familia Callixtus și a fost prezentat italienilor ca Rodrigo Borgia. Unchiul său l-a trimis pentru o perioadă scurtă de timp să studieze dreptul la Universitatea din Bologna. În 1456, la vârsta de 25 de ani, a devenit diacon la biserica Sfântul Nicolo in Carcere, titlu pe care și l-a păstrat până în anul 1471, când este avansat episcop de Albano. În 1476 devine episcop de Porto. Poziția sa oficială în curia romană după anul 1457 a fost aceea de vicecancelar al Bisericii Catolice, motiv pentru care a fost invidiat de mulți. Prin anul 1470 începe relația sa cu Vanozza Catanei, mama celor patru copii ai sǎi: Juan, Caesar, Lucrezia și Jofre născuți, după Gregorovius, în 1474, 1476, 1480 și 1482.

Borgia, cu două treimi din voturi, a fost ales papă pe 11 august 1492, luând numele de Papa Alexandru al VI-lea. Cu toate că se crede că voturile au fost cumpărate, acest fapt este dificil de dovedit din punct de vedere juridic, din moment ce alegerea a fost validată. Tot ceea ce se poate afirma cu certitudine este că factorul determinant în alegerea ca papă a lui Borgia a fost influența cardinalului Ascanio Sforza, cât și votul lui. Este aproape sigur că opțiunea lui Sforza nu a fost influențată de bani, ci de dorința acestuia de a deveni noul consilier papal. Alegerea ca papă a celui care timp de 35 de ani a condus afacerile cancelariei romane cu o rară abilitate a fost făcută prin aprobarea generală. Pentru romani în general, care începuseră să-l vadă pe Borgia ca unul de al lor și care au prezis un pontificat splendid și energic, alegerea a fost acceptabilă.

A fost tată a patru copii legitimi, printre care și Lucrezia Borgia și Cesare Borgia.

Note

Legături externe Scrieri Biografie la Catholic Encyclopedia Rodrigo Borgia - Pope Alexander VI

Categorie:Nașteri în 1431 Categorie:Nașteri pe 1 ianuarie Categorie:Decese în 1503 Categorie:Decese pe 18 august Categorie:Arhiepiscopi din secolul al XV-lea Categorie:Arhiepiscopi romano-catolici din secolul al XVI-lea Categorie:Papi Categorie:Familia Borgia