Fauna africană, în sensul său mai larg, este reprezentată de toate animalele care trăiesc în Africa și în mările și insulele din jurul acesteia. Fauna africană cea mai caracteristică se găsește în zona zona afrotropicală.R.W. Crosskey, G.B. White, The Afrotropical Region. A recommended term in zoogeography, Journal of Natural History, Vol.11, 5 (1977) Situată aproape în întregime în zonele tropicale și în egală măsură la nord și la sud de ecuator, ceea ce creează condiții favorabile pentru o faună bogată. Africa găzduiește multe dintre cele mai faimoase animale din lume în cultura umană, cum ar fi leii‚ rinocerii‚ gheparzii‚ girafele‚ antilopele, hipopotamii, leoparzii, zebrele și elefanții africani, printre multe altele.
Originea și istoria faunei africane În timp ce primele urme de viață din fosilele din Africa datează din cele mai vechi timpuri,F. Westall et al., Implications of a 3.472-3.333Gyr-old subaerial microbial mat from the Barberton greenstone belt, South Africa for the UV environmental conditions on the early Earth, Philosophical Transactions of The Royal Society B, Vol.361, No.1474 (2006) formarea faunei africane, așa cum o cunoaștem astăzi, a început odată cu divizarea supercontinentului Gondwana la mijlocul erei mezozoice. miniatura|left|220px|Continentele Laurasia-Gondwana acum 200 de milioane de ani După aceea, se pot distinge patru până la șase ansambluri faunistice, așa-numitele straturi faunistice africane (AFS). Izolarea Africii a fost întreruptă intermitent de „rute de filtrare” discontinue care au legat-o de alte continente Gondwana (Madagascar, America de Sud și poate India), dar mai ales de Laurasia. Schimburile cu Gondwana au fost rare și în principal dispersii „în afara Africii”, în timp ce schimburile cu Laurasia au fost numeroase și bidirecționale, deși în principal din Laurasia în Africa. În ciuda acestor conexiuni, izolarea a dus la absențe remarcabile, la o diversitate redusă și la apariția unor taxoni endemici în Africa.E. Gheerbrant, J.-C. Rage, Paleobiogeography of Africa: How distinct from Gondwana and Laurasia?. Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology, Vol 241, 9 Nov. 2006 Madagascarul s-a separat de Africa continentală în timpul separării Gondwanei la începutul Cretacicului, dar a fost probabil conectat din nou la continent în Eocen.R. McCall, Implications of recent geological investigations of the Mozambique Channel for the mammalian colonization of Madagascar, Proc. R. Soc. Lond. B (1997) 264
Primul schimb faunistic neogen a avut loc în Miocenul mijlociu (introducerea Myocricetodontinae, Democricetodontinae și Dendromurinae).A. J. Winkler, Neogene paleobiogeography and East African paleoenvironments: contributions from the Tugen Hills rodents and lagomorphs. Journal of Human Evolution, Vol 42, January 2002 Un schimb faunistic terestru major între Africa de Nord și Europa a început la aproximativ 6,1 Ma, cu aproximativ 0,4 milenii înainte de începutul crizei messinieneM. Benammi et al., Magnetostratigraphy and paleontology of Aït Kandoula basin (High Atlas, Morocco) and the African-European late Miocene terrestrial fauna exchanges. Earth and Planetary Science Letters, Vol 145, Dec 1996 (de exemplu introducerea Murinae, imigranți din Asia de Sud)A. J. Winkler, Neogene paleobiogeography and East African paleoenvironments: contributions from the Tugen Hills rodents and lagomorphs. Journal of Human Evolution, Vol 42, January 2002
La începutul Terțiarului, Africa era acoperită de o vastă pădure veșnic verde, locuită de o faună forestieră endemică, cu multe tipuri comune cu Asia de Sud. În Pliocen, clima a devenit uscată și cea mai mare parte a pădurii a fost distrusă, animalele din pădure refugiindu-se în insulele forestiere rămase. În același timp, o mare punte terestră a legat Africa de Asia și a avut loc o mare invazie de animale din fauna de stepă în Africa. La începutul Pleistocenului s-a instalat o perioadă umedă și o mare parte din pădure a fost reînnoită, în timp ce fauna de pășune a fost divizată și izolată, așa cum fusese și fauna de pădure anterior. Fauna forestieră actuală este, prin urmare, de origine dublă, coborând parțial din fauna endemică și parțial din formele de stepă care s-au adaptat la viața forestieră, în timp ce fauna actuală de savană are o explicație similară. Izolarea din vremurile trecute a dus la prezența unor subspecii strâns înrudite în regiuni foarte separateE. Lönnberg, The Development and Distribution of the African Fauna in Connection with and Depending upon Climatic Changes. Arkiv for Zoologi, Band 21 A. No.4.1929. pp. 1-33.J. Fjeldsaå and J.C. Lovett, Geographical patterns of old and young species in African forest biota: the significance of specific montane areas as evolutionary centres. Biodiversity and Conservation, Vol 6, No 3 March 1997 Africa, locul de origine al oamenilor, prezintă mult mai puține dovezi de pierdere în urma extincției megafaunei din Pleistocen, probabil pentru că coevoluția animalelor mari alături de primii oameni a oferit suficient timp pentru ca aceștia să dezvolte mijloace de apărare eficiente.Owen-Smith, N. Pleistocene extinctions; the pivotal role of megaherbivores. Paleobiology; July 1987; v. 13; no. 3; p. 351-362 Situația sa la tropice a scutit-o și de glaciațiunile din Pleistocen, iar clima nu s-a schimbat prea mult.P. Brinck. The Relations between the South African Fauna and the Terrestrial and Limnic Animal Life of the Southern Cold Temperate Zone.Proc. Royal Soc. of London. Series B, Vol. 152, No. 949 (1960)
Nevertebrate stanga|miniatura|220px|Melc uriaș est-african Există mari lacune în cunoștințele umane despre nevertebratele africane. Africa de Est are o faună bogată de corali,M.H. Schleyer&L.Celliers. Modelling reef zonation in the Greater St Lucia Wetland Park, South Africa. Estuarine, Coastal and Shelf Science, Vol. 63, May 2005 cu aproximativ 400 de specii cunoscute. Tot acolo trăiesc peste 400 de specii de echinoderme și 500 de specii de briozoare,Richmond, M. D., 2001. The marine biodiversity of the western Indian Ocean and its biogeography. How much do we know? In: Marine Science Development in Eastern Africa. Proc. of the 20th Anniversary Conference on Marine Science in Tanzania. Institute of Marine Sciences/WIOMSA, Zanzibar precum și o specie de cubozoare (Carybdea alata). Dintre nematode, Onchocerca volvulus, Necator americanus, Wuchereria bancrofti și Dracunculus medinensis sunt paraziți umani. Printre nematodele parazite importante pentru plantele cultivate se numără Meloidogyne, Pratylenchus, Hirschmanniella, Radopholus, Scutellonema și Helicotylenchus.M. Luc et al. (Esd.), Plant Parasitic Nematodes in Subtropical and Tropical Agriculture. CABI Publishing, 2005Fourie, H et al. Plant-parasitic nematodes in field crops in South Africa. 6. Soybean. Nematology, vol. 3, 5 (2001)J. Bridge, Nematodes of Bananas and Plantains in Africa, ISHS Acta Horticulturae 540Marais, M., Swart, A. Plant nematodes in South Africa. 6. Tzaneen area, Limpopo Province, African Plant Protection, 2003 (Vol. 9) (No. 2) 99-107 Dintre puținele Onychophora, Peripatopsis și Opisthopatus trăiesc în Africa.R.C. Brusca and G.J. Brusca, Invertebrates, Sinauer Associates; 2 ed.(2003) Cea mai mare diversitate de moluște de apă dulce se găsește în lacurile din Africa de Est. În ceea ce privește melcii marini, diversitatea este mai redusă pe coasta Atlanticului și mai mare în regiunea tropicală de vest a Oceanului Indian (peste 3 000 de specii de gasteropode, cu 81 de specii endemice).S.M. Goodman et al. (eds.) The Natural History of Madagascar, University Of Chicago Press, 2007Kilburn, R.N. 2009. Genus Kermia (Mollusca: Gastropoda: Conoidea: Conidae: Raphitominae) in South African waters, with observations on the identities of related extralimital species. African Invertebrates 50 (2): 217-236. Scoicile de cauri au fost utilizate ca bani de către africanii indigeni. Fauna melcilor de uscat este bogată în special în regiunile Afromontane, și există câteva familii endemice în Africa (ex. Achatinidae, Chlamydephoridae), dar și alte familii tropicale sunt comune (Charopidae, Streptaxidae, Cyclophoridae, Subulinidae, Rhytididae). Au fost descoperite 156 de specii de tardigrade,A. Jörgensen, Graphical Presentation from the African Tardigrade FaunaUsing GIS with the Description of Isohypsibius malawiensis sp. n. (Eutardigrada: Hypsibiidae) from Lake Malawi, Zoologischer Anzeiger Vol 240, 2001Meyer, H.A. & Hinton, J.G. 2009. The Tardigrada of southern Africa, with the description of Minibiotus harrylewisi, a new species from KwaZulu-Natal, South Africa (Eutardigrada: Macrobiotidae). African Invertebrates 50 (2): 255-268. și aproximativ 8000 de specii de arahnide. Milipedul african Archispirostreptus gigas este unul dintre cele mai mari din lume. Sunt prezente 20 de genuri de crabi de apă dulce.Cumberlidge, N. et al. 2008. A revision of the higher taxonomy of the Afrotropical freshwater crabs (Decapoda: Brachyura) with a discussion of their biogeography. Biological Journal of the Linnean Society 93: 399–413.
Comunitățile de animale de sol din Africa tropicală sunt puțin cunoscute. Au fost întreprinse câteva studii ecologice asupra macrofaunei, în special în Africa de Vest.Okwakol, M.J.N. & Sekamatte, M.B. 2007. Soil macrofauna research in ecosystems in Uganda. African Journal of Ecology 45 Suppl. 2. Râmele sunt studiate intensiv în Africa de Vest și de Sud.Plisko, J.D. 2009. Pre-testical spermathecal pores and unusual setal arrangement in the South African endemic microchaetid earthworms of presumed Gondwanan origin (Oligochaeta: Microchaetidae). African Invertebrates 50 (2): 237-254.Plisko, J.D. 2009. Pre-testical spermathecal pores and unusual setal arrangement in the South African endemic microchaetid earthworms of presumed Gondwanan origin (Oligochaeta: Microchaetidae). African Invertebrates 50 (2): 237-254.
Insecte dreapta|miniatura|220px|O movilă de termite în Botswana Aproximativ 100,000 de specii de insecte au fost descrise din Africa Subsahariană, dar există foarte puține sinteze ale faunei în ansambluS.E. Miller, & L.M. Rogo, Challenges and opportunities in understanding and utilisation of African insect diversity. Cimbebasia 17: 197-218, 2001 (s-a estimat că insectele africane reprezintă aproximativ 10-20% din diversitatea globală de specii de insecte,K.J. Gaston and E. Hudson, Regional patterns of diversity and estimates of global insect species richness. Biodiversity and Conservation 3,493-500 (1994) iar aproximativ 15% din descrierile de specii noi provin din zonele afrotropicaleGaston, K. J. 1991. The magnitude of global insect species richness. Conserv. Biol. 5:283-296.). Singurul ordin endemic de insecte africane este Mantophasmatodea.
Au fost înregistrate aproximativ 875 de specii africane de libelule.
Lăcustele călătoare și lăcustele de deșert au reprezentat amenințări grave pentru economiile și bunăstarea oamenilor din Africa.
Africa are cel mai mare număr de genuri de termite dintre toate continentele,Eggleton, P., P. H. Williams, and K. J. Gaston. 1994. Explaining global termite diversity: productivity or history? Biodiversity and Conservation, 3: 318-330 și peste 1,000 de specii de termite.
Dintre Diptere, numărul speciilor africane descrise este de aproximativ 17,000.Crosskey, R.W.(Ed.) Catalogue of the Diptera of the Afrotropical Region. London, British Museum, 1980 Natalimyzidae, o nouă familie de muște acalyptrate, a fost recent descrisă în Africa de Sud. Anopheles gambiae, Aedes aegypti și musca țețe sunt vectori importanți de boli. Din Africa sunt cunoscute 1600 de specii de albineEardley, C.D., Diversity and endemism of southern African bees. Plant Protection News 18: 1-2. (1989) și 2000 de specii de furnici,The Ants of Africa – 2005 printre alte himenoptere.