miniatura|Un activist antivaccinare ține o pancartă la un miting Tea Party Express în Minnesota în 2010. miniatura|Miting al Ligii Antivaccinare din Canada în 1919 Activismul privind antivaccinarea, (sau activismul antivaccinării), cunoscut în mod colectiv sub denumirea de mișcarea „antivax”, reprezintă un set de activități organizate care se opun vaccinării. Aceste rețele de colaborare au militat frecvent pentru a amplifica controversa legată de vaccinuri prin diseminarea de informații eronate și/sau dezinformare activă. Ca mișcare socială, aceasta a utilizat o varietate de instrumente atât în cadrul mijloacelor tradiționale de informare în masă, cât și prin diverse forme de comunicare online. Activiștii s-au concentrat în principal (deși nu exclusiv) asupra problemelor legate de vaccinarea copiilor, având o aversiune față de vaccinarea tinerilor, și au încercat să își extindă influența dincolo de subgrupurile de nișă în dezbaterile politice naționale.
Deși concepte precum diverse mituri și teorii ale conspirației, alături de dezinformare și informații greșite, au fost răspândite de mișcarea antivaccinare și de medici marginali ceea ce a dus la o amplificare semnificativă a controverselor legate de vaccinuri și la modificări ale politicilor publică referitoare la aspectele etice, juridice și medicale legate de vaccinare, în comunitatea medicală nu există o ezitare semnificativă sau o dezbatere largă cu privire la beneficiile vaccinării. Un articol academic din 2021 a descris consensul științific actual ca fiind „clar și lipsit de ambiguitate”. Totuși, mișcarea antivaccinării a reușit parțial să distorsioneze înțelegerea comună a științei în cultura populară.
Strategii și tactici
Argumentele utilizate Într-un articol publicat în 2002 în British Medical Journal, doi istorici medicali au sugerat că argumentele aduse împotriva siguranței și eficacității vaccinurilor la sfârșitul secolului XX sunt similare cu cele ale primilor antivacciniști. Atât argumentele din secolul al XIX-lea, cât și cele din secolul XX includeau „probleme legate de siguranța vaccinurilor, eșecuri ale vaccinurilor, încălcarea libertății personale și o alianță nefirească între sistemul medical și guvern pentru a obține profituri uriașe pe seama publicului.” Cu toate acestea, autorii s-au concentrat exclusiv pe utilizarea de „articole de ziar, scrisori, cărți, reviste și broșuri pentru a avertiza împotriva pericolelor vaccinării” și nu au abordat impactul internetului. Comentariile la videoclipurile de pe YouTube în timpul pandemiei COVID-19 s-au grupat similar în jurul „îngrijorărilor legate de efectele secundare, eficacitate și lipsa de încredere în corporații și guvern”.
Denaturare În unele cazuri, organizațiile antivaccin au folosit nume menite să pară nepartizane, cum ar fi National Vaccine Information Center (SUA), Vaccination Risk Awareness Network (Canada) și Australian Vaccination Network. În noiembrie 2013, Australian Vaccination Network a primit un ordin de la New South Wales Administrative Decisions Tribunal să își schimbe numele pentru a clarifica natura antivaccin a grupului. Lateline a raportat că fostul președinte al AVN, Meryl Dorey, „a susținut că a fost victima unor grupuri de ură și a unor interese personale” ca răspuns la această hotărâre.
Calitatea informațiilor Deși medicii și asistentele medicale sunt considerate cele mai de încredere surse de informații privind vaccinurile, unii oameni reticenți față de vaccinuri declară că se simt mai confortabil să discute despre vaccinuri cu furnizorii de tratamente complementare și alternative (CAM). Odată cu apariția internetului, mulți oameni au început să caute informații medicale online. În unele cazuri, activiștii antivaccin încearcă să îndepărteze oamenii de vaccinare și de furnizorii de servicii medicale, îndrumându-i către remedii alternative promovate de unii dintre ei.
Se susține că scrierile antivaccinare de pe internet sunt caracterizate de o serie de trăsături diferite față de literatura medicală și științifică. Acestea includ:
Copierea și reproducerea neregulată a informațiilor. Ignorarea corecțiilor, chiar și atunci când un raport inițial sau un punct de date s-a dovedit a fi fals. Lipsa referințelor, dificultăți în verificarea surselor și a afirmațiilor. Atacuri personale împotriva anumitor medici. Un grad ridicat de interconectare între site-uri. Argumente incorecte sau false.
De exemplu, un studiu din 2020 a examinat postările de pe Instagram referitoare la vaccinul HPV, care poate preveni anumite tipuri de cancer. Postările antivaccinare erau mai predispuse decât cele pro-vaccinare să fie trimise de persoane care nu se ocupă cu îngrijirea sănătății, să includă relatări personale și să facă referire la alți utilizatori Instagram, linkuri sau reposturi. De asemenea, postările antivaccinare erau mai susceptibile de a implica denaturări, în special teorii ale conspirației și afirmații nefondate. În total, 72,3% din postările antivaccinare au făcut afirmații inexacte, inclusiv exagerarea riscurilor vaccinurilor și minimizarea riscurilor de îmbolnăvire.
Tactici de dezinformare O serie de tactici specifice de dezinformare au fost observate în mesajele antivaccinare, inclusiv:
Teorii ale conspirației care susțin minciuni, înșelăciuni, mușamalizări și cunoștințe secrete. Mesaje elaborate mai degrabă pentru atractivitatea psihologică decât pentru veridicitate. Experți falși. Așteptări imposibile: afirmarea că orice certitudine mai mică de 100% într-o afirmație științifică implică îndoială, și că îndoiala înseamnă că nu există consens. Cherry-picking selectiv: utilizarea de surse obscure sau dezmințite, ignorând în același timp dovezile contrare și consensul științific. Schimbarea ipotezelor: introducerea continuă de noi teorii cu privire la nocivitatea vaccinurilor; trecerea la noi afirmații atunci când cele existente se dovedesc a fi false. Reprezentări eronate, logică falsă și analogii ilogice. Atacuri personale asupra criticilor, care pot varia de la critici online, dezvăluirea publică a detaliilor personale și amenințări, până la acțiuni offline, cum ar fi procese, atacarea angajatorilor și violență. Țintirea vaccinului Sinovac: în timpul pandemiei, ca represalii pentru încercările Chinei de a da vina pe Statele Unite pentru pandemie, Pentagonul a vizat vaccinul Sinovac COVID-19 al Chinei, răspândind dezinformare antivaccin în Filipine.
Economia dezinformării privind vaccinurile Este mai probabil ca informația să fie acceptată după expunerea repetată. Dezinformatorii folosesc acest efect de adevăr iluzoriu ca tactică, repetând informații false pentru a le face să pară familiare și pentru a influența credința. Activiștii antivaccin au folosit rețelele sociale pentru a dezvolta rețele interconectate de influențatori care modelează opinia publicului, recrutează aliați, influențează politicile și monetizează dezinformarea legată de vaccinuri. În 2022, Journal of Communication a publicat un studiu privind economia politice care stă la baza dezinformării legate de vaccinuri. Cercetătorii au identificat 59 de „actori” de limbă engleză care furnizau „aproape exclusiv publicații antivaccinare”. Site-urile lor monetizau dezinformarea prin apeluri la donații, vânzări de produse media bazate pe conținut și alte mărfuri, publicitate terță și taxe de membru. Unii dintre ei au întreținut un grup de site-uri web interconectate, atrăgând vizitatori pe un site și solicitând bani și vânzând mărfuri pe altele. Activitățile lor de atragere a atenției și de obținere a finanțării au constituit o „strategie hibridă de monetizare”. Aceștia au atras atenția prin combinarea aspectelor atrăgătoare ale „junk news” și ale promovării online a celebrităților. În același timp, au dezvoltat comunități specifice campaniei pentru a-și face publică și a-și legitima poziția, similar cu mișcările sociale radicale.
Prezentarea eronată a sistemului de raportare a reacțiilor adverse la vaccinuri În Statele Unite ale Americii, Vaccine Adverse Event Reporting System (VAERS) este utilizat pentru a colecta informații despre reacțiile adverse potențiale la vaccinuri, dar este susceptibil la rapoarte neverificate, atribuirile eronate, raportare insuficientă și calitate inconsecventă a datelor. Datele brute, neverificate din VAERS au fost adesea folosite de comunitatea antivaccin pentru a justifica dezinformarea cu privire la siguranța vaccinurilor; în general, nu este posibil să se determine din datele VAERS dacă un vaccin a cauzat un eveniment advers sau cât de frecvent ar putea fi acest eveniment.
Acțiune în justiție De când republicanii au obținut majoritatea în Camera Reprezentanților în ianuarie 2023, Comitetul Judiciar al Camerei a recurs la acțiuni în justiție pentru a se opune atât cercetării în domeniul dezinformării, cât și implicării guvernului în combaterea dezinformării. Unul dintre proiectele vizate este Virality Project, care a examinat răspândirea afirmațiilor false despre vaccinuri. Comitetul Judiciar al Camerei a trimis scrisori, citații și amenințări cu acțiuni în justiție cercetătorilor, solicitând note, e-mailuri și alte înregistrări, inclusiv de la studenți stagiari, începând din 2015. Printre instituțiile implicate se numără Stanford Internet Observatory de la Universitatea Stanford, Universitatea Statului Washington, Laboratorul de Cercetare Criminalistică Digitală al Consiliului Atlantic și firma de analiză a rețelelor sociale Graphika. Cercetătorii subliniază că beneficiază de libertatea academică de a studia dezinformarea, precum și de libertatea de exprimare pentru a-și raporta rezultatele.
În ciuda afirmațiilor conservatoare conform cărora guvernul a acționat pentru a cenzura discursul online, „nu a apărut nicio dovadă că oficialii guvernamentali au constrâns companiile să ia măsuri împotriva conturilor”. Acțiunile Comitetului Judiciar al Camerei au fost descrise ca o „încercare de a descuraja cercetarea”, creând un „efect descurajant” prin creșterea cerințelor de timp, costuri juridice și hărțuirea online a cercetătorilor.
Hărțuire Persoanele care depun eforturi pentru a contracara dezinformarea privind vaccinurile, inclusiv experții în sănătate publică care utilizează rețelele sociale, au fost ținte ale hărțuirii din partea activiștilor antivaccin. De exemplu, medicul slovac Vladimír Krčméry a fost un membru important al echipei consultative guvernamentale în timpul pandemiei de COVID-19 din Slovacia și a fost prima persoană din această țară care a primit un vaccin COVID-19. Datorită rolului său proeminent în campania de vaccinare, Krčméry și familia sa au devenit ținti ai activiștilor antivaccin, care l-au amenințat fizic pe el și pe membrii familiei sale.
În iunie 2023, medicul și cercetătorul Peter Hotez, stabilit în Texas, și-a exprimat pe Twitter îngrijorarea cu privire la faptul că Robert F. Kennedy Jr. a împărtășit informații eronate despre vaccinuri în podcastul lui Joe Rogan. Rogan, Kennedy și Elon Musk, proprietarul Twitter, i-au cerut lui Hotez să participe la o dezbatere în cadrul podcastului. După ce a refuzat invitația, Hotez a fost hărțuit de fanii acestora, activistul antivaccin Alex Rosen confruntându-l la domiciliul său.
În cartea sa The Deadly Rise of Anti-Science: A Scientist's Warning, Hotez descrie modul în care el și alți oameni de știință care apără în mod public vaccinurile au fost atacați pe rețelele de socializare, hărțuiți cu e-mailuri amenințătoare, intimidați și confruntați fizic de către oponenții vaccinării. El atribuie creșterea agresivității mișcării antivaccinare influenței aripii extreme a Partidului Republican. Hotez estimează că aproximativ 200.000 de decese evitabile din cauza COVID-19, în special în rândul republicanilor, au avut loc în SUA din cauza refuzului de a se vaccina.