PISA - Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (Programme for International Student Assessment) este cea mai amplă evaluare educațională la nivel internațional, un studiu comparativ inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu scopul de a măsura competențele de bază ale elevilor de 15 ani în trei domenii principale: lectură, matematică și științe. Suplimentar, este evaluată competența elevilor într-un domeniu inovator: în studiul PISA 2022, acest domeniu a fost gândirea creativă, iar în studiul PISA 2025 a fost învățarea în lumea digitală.
Evaluarea internațională standardizată are rolul de a măsura competențele de bază dobândite de elevi pe parcursul anilor de școală și capacitatea acestora de a transfera cunoștințele dobândite în situații de viață, pentru rezolvarea unor probleme reale și, de asemenea, de a colecta informații despre practicile educaționale din țările participante. Totodată, scopul PISA este și acela de a genera indicatori fideli, de înaltă calitate, ai rezultatelor sistemelor educaționale, care să permită comparații între țările participante, pentru a sprijini reformele necesare la nivelul acestor sisteme.
PISA evaluează elevii în vârstă de 15 ani care se află la finalul studiilor obligatorii în multe țări, analizând cât de bine sunt pregătiți aceștia pentru a face față provocărilor din societatea actuală. Pe lângă colectarea de date privind rezultatele elevilor, PISA include și colectarea de date contextuale, obținute prin completarea și analizarea mai multor chestionare. Posibilitatea de a analiza datele privind rezultatele școlare în raport cu contextele sociale și educaționale face ca datele PISA să fie de mare interes pentru guverne, mediu academic, societate civilă și alte părți interesate.
Publicate pentru prima dată în anul 2000, rezultatele studiului PISA au fost actualizate la fiecare trei ani, cu scopul de a furniza date comparabile pentru a permite țărilor să își îmbunătățească politicile și rezultatele educaționale, măsurând abilitatea de rezolvare a problemelor și cogniția. Cadența de trei ani a ciclurilor PISA a fost perturbată de pandemia globală de coronavirus care a afectat sistemele de învățământ din întreaga lume. Implementarea testului de teren PISA 2021 a fost afectată de primul val de întreruperi ale cursurilor școlare, iar incertitudinile privind momentul și modul în care acestea urmau să se redeschidă a determinat Consiliul de conducere al PISA să decidă amânarea cu un an a ciclurilor PISA 2021 și PISA 2024, ambele cicluri fiind redenumite PISA 2022 și, respectiv, PISA 2025.
Rezultatele colectării de date din 2022 au fost publicate în decembrie 2023. Aproximativ au finalizat evaluarea în 2022, reprezentând aproximativ de tineri de 15 ani din școlile din cele și teritorii participante. Sondajul PISA 2022 s-a concentrat pe matematică, testele de lectură și științe fiind domeniile secundare ale evaluării, iar gândirea creativă reprezentând domeniul inovator. PISA 2022 a inclus, de asemenea, o evaluare a cunoștințelor financiare de bază ale tinerilor, care a fost opțională pentru țările și economiile participante. PISA evaluează nu doar dacă elevii au acumulat cunoștințe, ci și dacă pot extrapola ceea ce au învățat și pot aplica cunoștințele lor în situații noi, acordând importanță controlării proceselor, înțelegerii conceptelor și capacității de a rezolva diverse tipuri de situații.
Rezultatele testului PISA 2025, care au fost publicate la 8 septembrie 2026, prezintă bazele conceptuale ale Programului OCDE pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA), aflat la al nouălea ciclu de anchete internaționale despre cunoștințele și abilitățile elevilor. Ca și în ciclurile anterioare, evaluarea PISA 2025 a acoperit lectura, matematica și științele, de data aceasta cu accent major pe științe. Pentru prima dată, PISA 2025 a evaluat, de asemenea, învățarea în lumea digitală ca domeniu inovator și a inclus o evaluare opțională a limbii engleze ca limbă străină concentrată pe abilitățile de citire, vorbire și ascultare. În cadrul testului au fost analizate date la nivel național și subnațional colectate de la aproape participanți reprezentând aproximativ de tineri de 15 ani din și teritorii dependente.
Impact
PISA și evaluările internaționale similare standardizate ale nivelului de educație sunt din ce în ce mai utilizate în procesul de elaborare a politicilor educaționale atât la nivel național, cât și internațional.
Studiul PISA a fost conceput pentru a colecta într-un context mai larg informațiile furnizate de monitorizarea națională a performanței sistemului de învățământ prin evaluări periodice într-un cadru comun, agreat la nivel internațional. Prin investigarea relațiilor dintre nivelul de acumulare al elevilor și diverși factori educaționali, se pot stabili „perspective asupra surselor de variație a performanțelor în interiorul și între țări”.
Înainte de anii 1990, puține țări europene foloseau teste naționale. În anii 1990, zece țări/regiuni au introdus evaluarea standardizată, iar de la începutul anilor 2000, alte zece au urmat exemplul. În 2009, doar cinci sisteme de învățământ europene nu realizau evaluări naționale ale elevilor.
Impactul acestor evaluări internaționale standardizate în domeniul politicii educaționale a fost semnificativ, în ceea ce privește acumularea de date privind educația, schimbările în politica de evaluare și influența externă asupra politicii educaționale naționale în sens mai larg.
Acumularea de date privind educația
Rezultatele evaluărilor internaționale standardizate sunt utilizate în cercetarea factorilor cauzali în cadrul sau între sistemele educaționale. Bazele de date generate de evaluările internaționale la scară largă au făcut posibilă realizarea de inventare și comparații ale sistemelor de învățământ la o scară fără precedent, pe teme care variază de la condițiile de învățare a matematicii și citirii până la autonomia instituțională și politicile de admitere. Acestea au permis elaborarea unor tipologii utilizate pentru analize statistice comparative ale indicatorilor de performanță în educație, identificând astfel consecințele diferitelor alegeri de politică și au generat noi cunoștințe despre educație: rezultatele PISA au provocat practicile educaționale profund înrădăcinate, cum ar fi îndrumarea timpurie a elevilor pe drumul lor profesional sau academic.
PISA oferă o referință comună care conectează cercetarea academică în domeniile educației și politicilor publice, funcționând ca un mediator între diferitele ramuri ale acestora. Cu toate acestea, deși concluziile cheie din evaluările comparative sunt împărtășite pe scară largă în comunitatea de cercetare, acestea nu se potrivesc neapărat cu agendele guvernamentale de reformă, ceea ce conduce la unele utilizări inadecvate ale datelor de evaluare.
Schimbări în politica națională de evaluare
Cercetările emergente sugerează că evaluările standardizate internaționale au un impact asupra politicii și practicii naționale de evaluare. Studiul PISA este integrat în politicile și practicile naționale privind evaluarea, standardele planului de învățământ și obiectivele de performanță, iar cadrele și instrumentele sale de evaluare sunt utilizate ca modele de bune practici pentru îmbunătățirea evaluărilor naționale. Numeroase țări au încorporat și au subliniat în mod explicit competențele asemănătoare PISA în standardele și programele naționale revizuite iar altele folosesc datele PISA pentru a completa datele naționale și pentru a valida rezultatele naționale în raport cu un etalon internațional.
Influența externă asupra politicii educaționale naționale
PISA poate influența alegerile naționale de politică educațională într-o varietate de moduri. Participarea la evaluări internaționale precum PISA a fost legată de schimbări și rezultate semnificative ale politicii educaționale, cum ar fi rate mai mari de înscriere a elevilor și reforme ale educației. Cu toate acestea, criticii au susținut că participarea ar putea duce și la unele rezultate nedorite, precum rate mai mari de repetenție și restrângerea planului de învățământ. Impactul PISA poate varia, de asemenea, în funcție de contextul specific al țării.
Factorii de decizie din majoritatea țărilor participante văd PISA ca un indicator important al performanței sistemului. Rapoartele PISA pot defini problemele de politică și pot stabili agenda pentru dezbaterea politică națională. Factorii de decizie politică par să accepte PISA ca un instrument valid și de încredere pentru evaluarea comparativă a performanței sistemului și a schimbărilor de-a lungul timpului la nivel internațional, majoritatea țărilor, indiferent dacă au avut rezultate peste sau sub scorul mediu PISA, demarând reforme de politică ca răspuns la rapoartele PISA.
Impactul asupra sistemelor naționale de educație variază semnificativ. De exemplu, în Germania, rezultatele primei evaluări PISA au provocat așa-numitul „șoc PISA”: o reevaluare a politicilor educaționale acceptate anterior, care, într-un stat marcat de diferențe de politică regională bazate pe vechi resentimente, a condus în cele din urmă la un acord al tuturor landurilor privind introducerea unor standarde naționale comune și chiar crearea unei structuri instituționalizate care să urmărească respectarea acestora. În Ungaria, prin comparație, țară care a împărtășit condiții similare cu Germania, rezultatele PISA nu au condus la schimbări semnificative în politica educațională.
Deoarece numeroase țări și-au stabilit ținte naționale de performanță pe baza poziției lor relative în clasament sau a scorului PISA absolut, evaluările PISA au sporit influența OCDE ca monitor și actor de politici internaționale, ceea ce implică un important grad de „transfer de politici” de la nivel internațional la nivel național, PISA în special având „un efect normativ influent asupra direcției politicilor naționale în domeniul educației”. Astfel, se argumentează că utilizarea evaluărilor standardizate internaționale a condus la o trecere către responsabilitatea internațională, externă, pentru performanța sistemului național, sondajele PISA, prezentate ca diagnostice obiective ale unor terțe părți în privința sistemelor educaționale, servind de fapt promovării unor orientări specifice asupra problemelor educaționale.
Actorii politici naționali se raportează la țările PISA cu performanțe ridicate pentru a „sprijini legitimarea și justificarea propriei agende de reformă în cadrul dezbaterilor privind politica națională contestată”. Datele PISA pot fi „utilizate pentru a alimenta dezbateri de lungă durată în jurul conflictelor sau rivalităților preexistente între diferite opțiuni de politică, cum ar fi în comunitatea franceză din Belgia”. În astfel de cazuri, datele de evaluare PISA sunt utilizate selectiv: în discursul public, guvernele folosesc adesea doar caracteristici superficiale ale anchetelor PISA, cum ar fi clasamentul pe țări și nu analizele mai detaliate. Adeseori, rezultatele reale ale evaluărilor PISA sunt ignorate, deoarece factorii de decizie se referă selectiv la anumite date pentru a legitima politicile introduse din alte motive.