miniatura|250x250px|Gubernia Vilna (cu verde deschis), 1843–1915, suprapusă pe conturul Lituaniei moderne miniatura|250x250px|Gubernia Vilna (verde deschis), 1795–97, din nou pe conturul Lituaniei moderne

miniatura|184x184px|Stema guberniei Vilna folosită din 1845 Gubernia Vilna (în , în ) a fost o gubernie a Imperiului Rus, inclusă în kraiul de Nord-Vest. În 1897, gubernia acoperea o suprafață de și avea o populație de 1.591.207 locuitori. Gubernia se învecina cu la sud, gubernia Grodno la sud-vest, gubernia Suwałki la vest, guberniile Kovno și Curlanda la nord, și gubernia Vitebsk la est. Capitala era situată în Vilna (Vilnius). Orașul a servit și drept capitală a guberniei generale Vilna, care a existat până în 1912. Zona corespundea aproximativ cu regiunea Vilnius, care mai târziu avea să fie ocupată de Imperiul German, de bolșevici și apoi anexată de Polonia.

Istorie Primele gubernii, gubernia Vilnius (formată din unsprezece uezduri) și gubernia Slonim, au fost înființate după a treia divizare a Uniunii Polono-Lituaniene. Doar un an mai târziu, la , din ordinul țarului Pavel I, acestea au fost comasate într-o singură gubernie, numită Gubernia Lituania, cu capitala la Vilnius. Din ordinul țarului Alexandru I, la , Gubernia Lituania a fost împărțită în Gubernia Lituania-Vilnius și Gubernia Lituania-Grodno. După 39 de ani, Nicolae I a renunțat la cuvântul „Lituania” din cele două nume.

În 1843 a avut loc o altă reformă administrativă, în care s-a înființat Gubernia Kovno (Kaunas) din cele șapte uezduri vestice ale guberniei Vilna, inclusiv toată . Gubernia Vilna a primit trei districte suplimentare: Vileika și Dzisna din gubernia Minsk, și Lida din gubernia Grodno. A fost împărțită în uezdurile Vilna, Trakai, Disna, , Lida, Vileika și Sventeanî. Acest aranjament a rămas neschimbat până la Primul Război Mondial. O parte a guberniei Vilna a fost apoi inclusă în districtul Lituania din Ober-Ost, format de Imperiul German care a ocupat teritoriul.

În timpul Războiului Polono-Sovietic, zona a fost anexată de Polonia. Conferința Ambasadorilor și comunitatea internațională (cu excepția Lituaniei) au recunoscut suveranitatea Poloniei asupra regiunii Vilnius în 1923. În 1923 a fost creat voievodatul Wilno, care a existat până în 1939, când Uniunea Sovietică a ocupat Lituania și Polonia, și a returnat Lituaniei cea mai mare parte a teritoriului revendicat pe parcursul perioadei interbelice de aceasta din urmă.

Demografie +Din estimările lui Stanisław Plater din 1825 Limbă Populație lituaniană 780.000 idiș 180.000 poloneză 100.000 rusă 80.000 50.000 tătară 10.000 Total 1.200.000 În 1834, gubernia Vilnius avea aproximativ 789.000 de locuitori; până în 1897, populația crescuse la aproximativ 1.591.000 de locuitori. (37 pe km2).

Recensământul Imperiului Rus Conform recensământului Imperiului Rus din , gubernia Vilna avea o populație de 1.591.207 de locuitor, dintre care 790.880 bărbați și 800.327 femei. Majoritatea populației a indicat belarusa ca limbă maternă, urmată de un număr semnificativ de vorbitori de lituaniană și limbi ale comunității evreiești. +Compoziția lingvistică a guvernoratului Vilna în 1897 Limbă vorbitori nativi Procent rusă albă 891.903 56.05 lituaniană 279.720 17.58 evreiască 202.374 12.72 poloneză 130.054 8.17 rusă mare 78.623 4,94 germană 3.873 0,24 tătară 1.969 0,12 rusă mică 919 0,06 letonă 471 0,03 țigănească 182 0,01 Altele 1.119 0,07 Total 1.591.207 100.00 +Compoziția confesională a guberniei Vilna în 1897FaithMaleFemaleBothNumărProcentajRomano-catolici58,81Ortodocși26,10Iudaici12,86Rascolnici1.61Luterani2172229144630,28Musulmani2572180343750,27Caraiți2513255760,04Reformați92851770.01Armeano-catolici2225470,00Armeano-apostolici93120,00Menoniți2020,00Anglicani0220,00Alte culte creștine1916350,00Alte culte necreștine104140,00Total100,00 Între 1944 și 1946, aproximativ 150.000 de oameni, majoritatea, dar nu toți, de origine poloneză, au părăsit zona plecând în Polonia (aproximativ 10% din acest grup ar fi fost lituanieni care sperau să scape de dominația sovietică). Între 1955 și 1959, alți 46.000 de vorbitori de poloneză au părăsit Lituania. Între timp, populația evreiască din zonă, la fel ca în restul Lituaniei, a fost practic exterminată de naziști în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Începând cu 2001, etnicii lituanieni au predominat din nou în orașul Vilnius (59%), dar teritoriul fostei gubernii în ansamblu a rămas aproximativ 62% poloneză, procentul rușilor (8,6) și belarușilor (4,4) s-a diminuat.

Subdiviziuni Uezdurile guberniei Vilna în 1897 erau șapte, după cum urmează: UezdCapitală și cel mai mare orașStema capitaleiSuprafațăPopulație(recensământ 1897)TransliterareAlfabet chirilic rus1897VileiskiВилейскійVileika3.560centru|49x49px208,013VilenskiВиленскійVilna154.132centru|51x51px363,313DisnenskiДисненскійDisna6.756centru|53x53px204,923LidskiЛидскійLida9.323centru|52x52px205,767OșmeanskiОшмянскійOșmeanî7.214centru|52x52px233,559SmorgonskiСморгонскійSmorgon ---centru|50x50px241,565SvențeanskiСвѣнцянскійSvențeanî6.025centru|53x53px172,231TrokskiТрокскійTroki3.240centru|53x53px203,401

Compoziția etnică Autoritățile ruse făceau periodic recensăminte. Acestea însă raportau numere foarte diferite de la un recensământ la altul: AnTotalLituanieniPoloneziBelarușiRușiEvreiAlții1862838,464418,880 %154,386 %146,431 %14,950 %76,802 %27,035 %1865891,715210,273 %154,386 %418,289 %27,845 %76,802 %4,120 %18831,192,000417,200 %281,312 %239,592 % colspan="2" 176,416 %77,480 %18971,561,713274,414 %126,770 %880,940 %75,803 %197,929 %5,857 %19091,550,057231,848 %188,931 %570,351 %408,817 %146,066 %4,094 %

Guvernatori NumeÎn funcțieIakov Bulgarov1797–1799Ivan Friesell1799–1801Dmitri Lanskoi1802–1804Ivan Rickman1804–1806Prokopi Bogmevski1806–1808Nikolai Brusilov1808–1810Aleksandr Lavinski1811–1816Friedrich Drutski-Liubețki1816–1823Piotr Gorn1823–1830Dmitri Obreskov1830–1832Grigori Doppelmair1832–1836Dmitri Bantîș-Kamenski1836–1838Iuri Dolgorukov1838–1840Alexei Semionov1840–1844Nikolai Jerebțov1844–1846Mihail Beghicev1846–1851Arkadi Rosset1851–1857Mihail Pohvisnev1857–1863Ivan Galler1863–1863Stepan Paniutin1863–1868Ivan Șestakov1868–1869Iegor Steblin-Kamenski1869–1882Aleksandr Jemciujnikov1882–1885Nikolai Greveniț1885–1895Aleksandr Frese1895–1896Ivan Ceplevski1896–1899Nikolai Gruzinski1899–1901Viktor Wahl1901–1902Konstantin Palen1902–1905Serghei Tatișcev1905–1906Dmitri Liubimov1906–1912Piotr Veriovkin1912–1916Aleksandr Tolstoi1916–1917

Note de completare

Note bibliografice

Vilna