Bratislava este capitala și cel mai mare oraș din Slovacia și are o populație de aproximativ 430.000 locuitori. Bratislava este situată pe Dunăre, aproape de granițele Slovaciei cu Austria și Ungaria și destul de aproape de granița cu Republica Cehă. Se află la doar 60 de km de Viena. Munții Carpați încep pe teritoriul orașului prin masivul Malé Karpaty („Carpații Mici”).
Bratislava este sediul președinției, parlamentului și guvernului slovac. În oraș se află câteva universități, muzee, teatre și alte instituții culturale, printre care Slovenská filharmónia (Orchestra Filarmonică Slovacă). La nivelul tradițiilor, orașul slovac poartă și semnele influențelor venite din Austria, Ungaria etc. În trecut a fost un oraș din Imperiul Austro-Ungar, motiv pentru care are denumirile nemțească și maghiară, în uz până la finalul Primului Război Mondial.
Nume Prima atestare documentară a localității (sub numele de Brezalauspurc, „cetatea lui Brezalau”) este făcută de Analele de la Salzburg, în care sunt descrise Bătăliile de la Pojon, între bavarezi și unguri, duse în afara zidurilor Castelului Bratislava, în 907.Janota, "Bratislavské rarity", p. 152; Castelul și-a primit probabil numele de la Predslav, al treilea fiu al regelui Svätopluk I, sau poate de la nobilul local Braslav.Lacika, "Bratislava", p. 6; Janota, "Bratislavské rarity", p. 154 Acest nume vechi reapare sub forma Braslava sau Preslava, pe monede emise de regele Ștefan I al Ungariei, datând din jurul anului 1000. Mai târziu în Evul Mediu, a ajuns la forma finală a numelui în germană, Pressburg, numele în slovacă, , derivând de acolo. Deși Pressburg a fost numele oficial până în 1919, locuitorii slovaci ai orașului îl numeau adesea Prešporok, și cei maghiari Pozsony (scris Posony înainte de secolul al XIX-lea). Numele maghiar, încă folosit de vorbitorii acestei limbi, este posibil să fie derivat de la Božaň, conducător din secolul al XI-lea al Castelului Bratislava.Janota, "Bratislavské rarity", p. 155 Pe lângă aceste nume, în documente din epoca Renașterii orașul a fost numit Istropolis, „Orașul Dunării” în greaca veche.
Numele actual, Bratislava, datează din 1837, când eruditul slavist Pavel Jozef Šafárik a reconstruit o variantă a lui (Břetislaw),Lacika, "Bratislava", p. 6 din nume mai vechi, considerând că erau derivate din numele conducătorului Boemiei Bretislav I. Numele a fost folosit inițial de către membrii mișcării naționale slovace în 1844, ca Bratislav. După primul război mondial, unii reprezentanți non-slovaci ai orașului au încercat să-l redenumească „Wilsonov”, în onoarea președintelui american Woodrow Wilson, și pentru a evita încorporarea acestuia în Cehoslovacia. Propunerea a fost respinsă, și numele oficial al orașului a devenit Bratislava în martie 1919, după ce orașul a ajuns să facă parte din Cehoslovacia.
Geografie thumb|right|240px|Vedere din satelit a Bratislavei Bratislava este situată în sudvestul Slovaciei, în Regiunea Bratislava. Localizarea sa aproape de frontierele cu Austria și Ungaria o transformă în singura capitală națională care face graniță cu două state. Este la numai de granița cu Republica Cehă și la de Viena.
Orașul are o arie totală de , fiind al doilea oraș din Slovacia ca arie (după Vysoké Tatry). Dunărea traversează orașul de la vest spre sud-est. Cursul Dunării mijlocii începe la Strâmtoarea Devin, situată în partea de vest a Bratislavei. Alte râuri sunt Morava, care formează granița de nord-vest a orașului, și se varsă în Dunăre la Devín, Dunărea Mică și Vydrica, care se varsă în Dunăre în zona Karlova Ves.
Lanțul Munților Carpați începe pe teritoriul orașului prin masivul Carpații Mici (Malé Karpaty). Zonele depresionare Záhorie și Depresiunea Dunăreană se întind până în Bratislava. Cel mai jos punct al orașului este pe suprafața Dunării, la 126 m.d.M., și cel mai înalt este Devínska Kobyla, la 514 m. Altitudinea medie este de .
Climă Bratislava este situată în zona temperată nordică, și are o climă continentală, cu patru anotimpuri. Vânturile sunt frecvente, și există un contrast puternic între verile calde și iernile reci și umede. Orașul reprezintă una dintre părțile cele mai calzi și uscate ale Slovaciei.Lacika, "Bratislava", p. 10 În perioada recentă, tranziția dinspre iarnă spre vară și invers a fost mai bruscă, perioadele de primăvară și toamnă fiind reduse. Zăpada este mai puțin prezentă ca înainte. Unele părți ale Bratislavei, în special Devín și Devínska Nová Ves, sunt vulnerabile la inundații provocate de Dunăre și râul Morava. Pe ambele maluri se iau măsuri de protecție împotriva inundațiilor.
22px Temperaturile medii pentru Bratislava* 22pxLunaIanFebMarAprMaiIunIulAugSepOctNovDecAnual Maxima medie (°C) 2 5 11 16 22 24 27 27 22 15 8 4 15 Minima medie (°C) -3 -2 1 5 10 13 15 14 11 6 1 -1 6 Precipitații (mm) 42 37 36 38 54 61 52 52 50 37 50 48 557 *Sursa: World Weather 4 ianuarie 2009
Istorie thumb|left|220px|Un Biatec original și replica sa pe o monedă modernă de 5 koruna. Primele așezări permanente în aria Bratislavei de astăzi datează din epoca Culturii Ceramicii Lineare, în jurul anului 5000 î.Hr., în era neolitică. În jurul anului 200 î.Hr. tribul celt al boilor a fondat prima așezare importantă, un oraș fortificat cunoscut ca oppidum, bătând și monede de argint cunoscute ca biatec.
Zona a ajuns sub influență romană din secolul I d.Hr. până în secolul IV, făcând parte din Limes Romanus, un sistem de apărare a granițelor imperiului.Kováč et al., "Kronika Slovenska 1", p. 73 Romanii au introdus viticultura în regiune, începând o tradiție a producției de vin, care continuă și în prezent.
Strămoșii slavi ai slovacilor moderni au ajuns în regiune în secolele al V-lea și al VI-lea, în timpul Epocii Migrației Popoarelor.Kováč et al., "Kronika Slovenska 1", p. 90 Ca reacție la măcelurile perpetuate de avari, triburile locale slave s-au revoltat și au pus bazele regatului lui Samo (623–658), cea mai veche entitate politică slavă. În secolul al IX-lea, castelele de la Bratislava și Devín erau centre importante ale statelor slave Principatul Nitrei și Moravia Mare.Kováč et al., "Kronika Slovenska 1", p. 95 Cel mai vechi document care atestă existența orașului este din 907, și face referire la căderea Moraviei Mari sub presiunea atacurilor ungare.Špiesz, "Bratislava v stredoveku", p. 9
220px|thumbnail|Bratislava (Pressburg) în secolul al XVII-lea
În secolul al X-lea, teritoriul Bratislavei de astăzi a trecut sub stăpânirea regatului Ungariei și a devenit un centru economic și administrativ cheie la frontiera regatului. Din cauza acestei poziții strategice, orașul a fost locul a numeroase atacuri și bătălii. În același timp, tocmai din acest motiv, Bratislava a devenit un centru economic și politic important. Primele privilegii orășenești i-au fost acordate în 1291, de către Andrei al III-lea al Ungariei.Špiesz, "Bratislava v stredoveku", p. 43 În 1405, Bratislava a fost declarată oraș regal liber de către regele Sigismund de Luxemburg, care, în 1436, i-a permis orașului să folosească stema proprie.Špiesz, "Bratislava v stredoveku", p. 132
După Bătălia de la Mohacs în 1526, în care Regatul Ungariei a fost înfrânt de Imperiul Otoman, turcii au asediat și provocat daune Bratislavei, nereușind însă să o cucerească.Lacika, "Bratislava", p. 30 Din cauza înaintării otomane în teritoriul ungar, Bratislava a fost desemnată capitala Ungariei în 1536, făcând parte din Imperiul Habsburgic, în ceea ce avea să fie o nouă eră. În oraș și-a avut sediul Cancelaria Aulică a Ungariei, administrația centrală a țării. Sub numele de Pressburg a devenit un oraș al încoronărilor, sediu al regilor, arhiepiscopilor (1543), nobilimii și organizațiilor și breslelor majore. Între 1536 și 1830, 11 regi și regine au fost încoronați în Catedrala Sfântul Martin.Lacika, "Bratislava", p. 62 Cu toate acestea, secolul al XVII-lea a fost marcat de rebeliuni anti-habsburgice, lupte cu turcii, inundații, epidemii și alte dezastre.Lacika, "Bratislava", pp. 31–34
Reforma protestantă a ajuns la Pressburg în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, găsind adepți în principal în rândul orășenilor. Ca rezultat al revoltelor frecvente împotriva habsburgilor catolici, suburbiile au fost devastate. Orașul și castelul au fost deseori capturate de insurgenți, pentru a fi apoi recucerite de trupele imperiale. Această perioadă de revolte s-a terminat în 1711, prin semnarea Păcii de la Satu Mare.Lacika, "Bratislava", p. 31–33
left|thumb|220px|Bratislava (Pressburg), într-un desen din 1787 Bratislava a înflorit în timpul domniei Mariei Terezia a Austriei, din secolul al XVIII-lea, devenind cel mai mare și mai important oraș de pe teritoriul statelor actuale Slovacia și Ungaria.Lacika, "Bratislava", pp. 34–36 Populația s-a triplat; s-au construit numeroase palate, mănăstiri, conace și străzi, iar Bratislava a fost centrul vieții sociale și culturale a regiunii.Lacika, "Bratislava", pp. 35–36 Cu toate acestea, orașul a început să-și piardă din importanță în timpul domniei fiului Mariei Terezia, Iosif al II-lea, în special când bijuteriile coroanei au fost duse la Viena, în 1783, cu scopul de a întări legătura dintre Austria și Ungaria. Multe funcții centrale au fost mutate la Buda, împreună cu o mare parte din nobilime. Bratislava a devenit un centru al Mișcării Naționale Slovace: în 1783, au fost publicate primul ziar în slovacă, Presspurske Nowiny, și primul roman în slovacă.Kováč et al., "Kronika Slovenska 1", pp. 350–351
Istoria Bratislavei din secolul al XIX-lea a avut strânse legături cu evenimentele majore din Europa. Pacea de la Pressburg între Austria și Franța a fost semnată la Bratislava, în 1805.Kováč et al., "Kronika Slovenska 1", p. 384 Castelul Devín a fost devastat de trupele lui Napoleon în 1809, și Castelul Bratislava distrus de foc în 1811.Kováč et al., "Kronika Slovenska 1", p. 385 Ca reacție la Revoluția din 1848 pe teritoriul habsburgic, Ferdinand I al Austriei a semnat, în palatul arhiepiscopului primat din Bratislava, așa-numitele Legi din Martie, care, între altele, prevedeau inclusiv abolirea șerbiei.. Kováč et al., "Kronika Slovenska 1", p. 444
Industria s-a dezvoltat rapid în secolul al XIX-lea. Prima cale ferată cu locomoție cabalină de pe teritoriul Slovaciei și Ungariei actuale, de la Bratislava la Svätý Jur, a fost construită în 1840.Kováč et al., "Kronika Slovenska 1", pp. 426–427 O nouă linie, spre Viena, folosind o locomotivă cu abur, a fost inaugurată în 1848.Kováč et al., "Kronika Slovenska 1", p. 451 Au fost înființate multe instituții industriale și financiare—prima bancă din Slovacia de astăzi a fost fondată în 1842. Primul pod permanent al orașului peste Dunăre, Starý most, a fost construit în 1891.
thumbnail|220px|Distrugeri cauzate de Aliați Companiei industiale Apollo, în septembrie 1944
În urma primului război mondial și formării Cehoslovaciei pe 28 octombrie 1918, Bratislava a fost încorporată în noul stat, în ciuda unor mișcări care se opuneau acestei măsuri.Lacika, "Bratislava", p. 42 Populația germană și maghiară a încercat să împiedice unirea și a declarat Bratislava oraș liber. Cu toate acestea, Legiunile Cehoslovace au intrat în oraș în ianuarie 1919, acesta devenind oraș cehoslovac. Datorită importanței sale economice și poziției sale strategice pe Dunăre, Bratislava a devenit în scurt timp sediul organelor politice și organizațiilor slovace, fiind ales capitală în defavoarea orașelor Martin și Nitra cu care era în competiție. La 27 martie 1919, a fost adoptat în mod oficial numele de Bratislava.