Garage punk este un gen de muzică rock de fuziune care combină influențele garage rock, punk rock și, adesea, alte genuri, care au prins contur în indie rock-ul underground între sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990. Trupele au inspirat foarte mult din Garaj rock din anii 1960, punk rock din anii 1970, și Detroit proto-punk, și adesea încorporate numeroase alte stiluri în abordarea lor, cum ar fi power pop, grupul de fete din anii 1960, hardcore punk, blues, R&B și surf rock.
Termenul „garage punk” se referă adesea și la mișcarea garage rock originală din anii 1960, mai degrabă decât stilul de fuziune din anii 1980-90. Stilul anilor 1980-90 în sine este uneori denumit interschimbabil „garage rock” sau „garage revival”. Termenul „garage punk” datează încă din 1972 cu referire la stilul original de garage rock din anii 1960,, deși „punk” așa cum este cunoscut astăzi nu a fost consolidat ca propriu gen distinct până în 1976. Prin urmare, în ciuda referințelor anterioare la garage rock din anii 1960 ca „garage punk”, utilizarea termenului „punk” în ceea ce privește genul de fuziune „garage punk” din anii 1980-90 se referă la fuziunea garage rock-ului din anii 1960 cu genul de la sfârșitul anilor 1970-1980 în prezent și mai frecvent denumit „punk rock”. După anii 1980, grupurile care au fost etichetate drept „punk de garaj” au fost în contrast cu scena înființată de renaștere a garajului retro, trecând de o influență strict de la mijlocul anilor 1960. Trupele asociate din acea perioadă au contribuit la dezvoltarea stonerului rock, o variație mai psihedelică a genului.
Etimologie și utilizare
Termenul „punk rock” a fost folosit pentru prima dată pentru a descrie muzica trupelor de garaj americane de la mijlocul anilor 1960 și nu a fost consolidat ca gen până în 1976. Când ne referim la grupurile din anii 1960. , termenul „garage punk” este de obicei folosit interschimbabil cu „garage”. rock". Cea mai veche utilizare cunoscută a termenului „garage punk” a apărut în Lenny Kaye-ului Lenny Kaye piesa cu piesă notele de linie pentru 1972 muzică psihedelică compilație Nuggets pentru a descrie o melodie a trupei de garage rock din anii 1960, The Shadows of Knight, drept „punk garage clasic”.< ref name="Kaye1972"> </ref> The Guardian Michael Hann scrie: „Uită-te la lista de melodii pentru Lenny Albumul original „Nuggets” al lui Kaye, discul care a codificat garage punk și vei găsi o mulțime de muzică care nu s-ar potrivi acum confortabil în genul [muzică psihedelică]." Beverly Bryan de la MTV spune că „garage punk” poate fi folosit „mai probabil” pentru a se referi la „garage rock” sau „garage revival”.
Dezvoltare și caracteristici
Anii 1960: trupe originale de garaj
Simon Reynolds urmărește garaj punk până la trupele americane de garage rock din anii 1960. El explică că la mijlocul anilor 1960 garage punk a fost în mare parte domeniul adolescenților neînvățați care foloseau efecte sonore, cum ar fi tonuri fuzz și se bazau foarte mult pe riffs. Hann situează „anii de aur” ai garajului punk în anii 1965–67. The Sonics sunt creditați ca un act de pionierat în acest gen. Criticul Tim Sommer a scris: „The Sonics a creat șablonul pentru garage punk american, ca să nu mai vorbim crearea prototipului pentru fiecare trupă punk rock care credea că trei acorduri și un țipăt excitat sunt suficiente pentru a mișca o națiune."
Anii 1980–2000: fuziune cu punk-ul anilor 1970
În anii 1980, a început un interes reînviat pentru muzica anilor 1960, începând cu garage punk. Au început etichete precum Crypt și Norton reeditarea lucrării „ciudaților pierduti de la mijlocul secolului”, ceea ce a determinat o nouă generație de muzicieni punk să redescoperă artiști rock mai vechi, cum ar fi Little Richard și Sonics. Spre deosebire de scena renașterii retro garaj, trupe care au continuat să se inspire mult din punk-ul dezbrăcat al anilor 1970, mai degrabă decât doar la mijlocul anilor. -Stilurile anilor 1960, ar fi catalogate pe scară largă drept „garaj punk". Conform ghidului AllMusic, „Înainte ca aripa punk-pop a renașterii punk din anii '90 din America să ajungă în curentul mainstream, o altă rasă de punk revivalist avea prind contur în underground-ul indie-rock. În general, garage punk nu a fost nici pe departe la fel de melodic ca punk-pop; în schimb, garage punk și-a inspirat în principal protopunk de la Detroit al lui the Stooges și MC5.
Allan Rutter scrie că muzica are adesea un ritm rapid și se caracterizează prin chitare murdare, agitate și versuri care exprimă în mod obișnuit rebeliunea și uneori „prost gust”, și poate fi interpretată de „low-fi” care sunt pe casa de discuri independentă-uri sau care sunt nesemnate. Trupele sunt în general apolitice și tind să se distanțeze de hardcore punk și, în general, evită respectarea strictă a tipurile de coduri sociale și ideologii asociate cu subcultura punk. Cu toate acestea, există excepții precum The (International) Noise Conspiracy, care a jucat o variantă extrem de politizată a garage punk-ului.
AllMusic adaugă: „Unele dintre primele trupe de garage punk care au apărut la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 (Mudhoney, the Supersuckers) au semnat cu casa de discuri Sub Pop, a cărei grunge timpuriu trupele au împărtășit unele dintre aceleași influențe și estetică (de fapt, Mudhoney a devenit unul dintre fondatorii grunge-ului).”
Trupe precum New Bomb Turks, the Oblivians, the Gories, the Mummies, the Dirtbombs și the Humpers au contribuit la menținerea unui public de cult pentru stil prin anii 1990 și 2000. Trupele asociate din acea perioadă au contribuit la dezvoltarea stoner rock-ului, o variantă mai psihedelică a gen.
Note
Referințe
Bibliografie
Vezi și Modă punk garaj Lista trupelor de garage rock Lista compilațiilor garage rock
Categorie:Stiluri muzicale americane Categorie:Genuri muzicale din secolul al XX-lea Categoria:Anii 1980 în muzica americană Categoria:Genuri muzicale Fusion Categoria:genuri muzicale din secolul al XX-lea