miniatura|dreapta|O ilustrație reprezentându-i pe John Dee (1527–1608) și Edward Kelley invocând un spirit O doamnă albă (sau o femeie în alb) este un tip de fantomă feminină. Ea este de obicei îmbrăcată într-o rochie albă sau o îmbrăcăminte similară, văzută în zonele rurale și asociată cu legendele locale ale tragediei. Legendele White Lady se găsesc în multe țări din întreaga lume. Multe dintre aceste legende au în comun o moarte accidentală sau iminentă, o crimă sau o sinucidere și tema pierderii, trădată de un soț sau logodnic, și a iubirii neîmpărtășite.
La nivel global În legenda medievală populară, o doamnă albă apare atât ziua, cât și noaptea într-o casă în care un membru al familiei urmează să moară în curând. De asemenea, apar în fotografii chiar înainte sau după moarte. Potrivit , aceste spirite erau considerate fantomele strămoșilor decedați.
Brazilia Numită Dama Branca sau Mulher de Branco în portugheză, se spune că doamna braziliană în alb este fantoma unei tinere femei care a murit de naștere sau din cauze violente. Conform legendei, ea apare ca o femeie palidă într-o rochie albă lungă sau un halat de dormit. Deși de obicei fără cuvinte, ea își povestește ocazional nenorocirii. Originile mitului nu sunt clare. Dicionário do Folclore Brasileiro (Dicționar de folclor brazilian) al lui Luís da Câmara Cascudo propune că fantoma este legată de moartea violentă a tinerelor albe care au fost ucise de tații sau soții lor într-o crimă de "onoare". Cele mai frecvente motive pentru aceste crime de onoare au fost adulterul (real sau suspectat), negarea sexului sau abuzul. Monteiro Lobato în cartea sa Urupês descrie o tânără moare de foame de soțul ei pentru că bănuia că era îndrăgostită de un sclav negru și îi dădea doar carnea înăbușită a cadavrului său ca hrană.
Canada Doamnele albe se numesc Dames blanches în franceză. O legendă populară susține că împrejurimile cascadei Montmorency de lângă Quebec sunt bântuite de o doamnă albă. Se spune că este spiritul unei tinere franco-canadiene al cărei logodnic a fost ucis în timp ce lupta împotriva britanicilor în bătălia de la Beauport. Tânărul cuplu se întâlnea în apropierea vârfului cascadei. În consecință, se spune că femeia îndurerată a ales locul pentru a-și pune capăt vieții aruncându-se în apele învolburate în timp ce purta rochia de mireasă pe care a comandat-o recent. O cascadă mai mică din apropiere poartă acum numele de Chute de la Dame Blanche (Cascada Doamnei Albe) cu referire la această legendă.
Republica Cehă Perchta din Rožmberk Cea mai cunoscută doamnă albă din Republica Cehă este fantoma lui Perchta din Rožmberk la Castelul Rožmberk. Perchta de Rožmberk (c. 1429–1476) a fost fiica unui important nobil boem, Oldřich al II-lea de Rožmberk. S-a căsătorit cu un alt nobil, Jan de Lichtenštejn (Ioan de Liechtenstein) în 1449. Căsătoria a fost destul de nefericită. Un motiv ar fi putut fi faptul că tatăl lui Perchta a fost reticent în a plăti zestrea convenită. În timpul vieții sale de căsătorie, Perchta a scris multe scrisori tatălui și fraților ei cu descrieri colorate ale vieții ei de familie nefericite și ale tratamentului negativ al lui Jan de Lichtenštejn. Aproximativ 32 dintre aceste scrisori fuseseră transmise. Legenda spune că, în timp ce soțul ei era pe moarte, i-a cerut iertare pentru modul în care a tratat-o. Perchta a refuzat, iar soțul ei a blestemat-o. După moartea ei, s-a întors ca o fantomă la proprietățile familiei sale. Potrivit legendelor, fantoma a fost cea mai evidentă în așezările Rožmberk, Český Krumlov, Jindřichův Hradec, Třeboň și Telč. Povestea Doamnei Albe este, de asemenea, inclusă în legendele antice boeme.
Estonia Castelul Haapsalu Se spune că cea mai faimoasă doamnă albă din Estonia locuiește în Castelul Haapsalu. Conform legendei, un canonic s-a îndrăgostit de ea, așa că s-a ascuns în castel deghizat în băiat de cor, dar a fost descoperită când episcopul de Ösel-Wiek a vizitat Haapsalu și ulterior a fost închisă în peretele capelei pentru crima ei. Până în ziua de azi, se spune că se uită pe fereastra baptisterului și plânge pentru bărbatul ei iubit. Conform legendei, ea poate fi văzută în nopțile senine de lună plină din august.
Germania Doamnele albe se numesc Witte Wiwer în nordul Germaniei și Weiße Frauen în germana standard. Poveștile despre fantomele doamnelor albe sunt asociate cu castelele rezidențiale ale familiei Hohenzollern. Două femei ar trebui să fie baza istorică a unei fantome care bântuie Plassenburg. Conform legendei, contesa Kunigunda de Orlamünde și-a ucis cei doi copii, deoarece credea că acest lucru i-ar putea permite să se căsătorească cu Albert de Nürnberg, care s-a căsătorit cu Sophie von Henneberg († 1372) în locul ei. A devenit călugăriță și a murit ca stareță a mănăstirii Himmelskron. O fantomă albă a apărut în 1486, 1540, 1554 și 1677 ca un vestitor al nenorocirii. O variantă a poveștii susține că doamna albă din Plassenburg este nefericita văduvă Bertha de Rosenberg din Boemia, răsturnată de păgânii Perchta.
O fantomă a doamnei albe, despre care se spune că este un vestitor al morții și nenorocirii, a fost văzută în Berliner Schloss în 1598, cu puțin timp înainte de moartea lui John George de Brandenburg, și din nou în 1618, 1625, până în 1940. Castelul este reședința regilor Prusiei, iar poveștile o asociază pe doamnă cu mai multe figuri istorice, în special Anna Sydow, iubita lui Ioachim al II-lea de Brandenburg (tatăl lui John George), care i-a născut doi copii extraconjugali. Sydow a fost întemnițată în Cetatea Spandau după moartea lui Joachim de către John George, în ciuda promisiunii sale de a avea grijă de ea. A murit în 1575 fără a-și recăpăta libertatea.
Haus Aussel, Parohia Civilă Batenhorst, Germania Castelul din Düsseldorf se spune că este bântuit de o doamnă albă. Castelul a fost construit în 1260 și demolat în 1896, rămânând doar un turn vechi. Potrivit legendei, o ducesă pe nume Jakobine și iubitul ei au fost uciși de soțul ei gelos. Se spune că fantoma ei a fost văzută înainte de fiecare dintre incendiile care au afectat castelul.
Friedland din Brandenburg este bântuit de o doamnă albă, presupusa fiica unui baronet blestemat de tatăl ei pentru că nu i-a dat un moștenitor. Conform legendei, fantoma ei bântuie castelul și pădurile din jur, sugrumând pe oricine vorbește cu ea.
Castelul Lahneck este locul unei legende despre o fantomă albă despre care se spune că urmărește castelul. Se spune că fantoma este Idilia Dubb (personajul principal al unui roman, Jurnalul domnișoarei Idilia).
Există o legendă despre soția unui nobil adulter în parohia civilă Batenhorst, Rheda-Wiedenbrück, Westfalia. Legenda provine din timpul Războiului de Treizeci de Ani. Potrivit poveștii, nobilul a închis-o în pivnița conacului său Haus Aussel pentru a se asigura că nu-l va trăda în timp ce pleca la război, dar nu s-a mai întors niciodată, iar spiritul ei se presupune că bântuie localul pentru totdeauna după aceea. În timpul renovărilor recente ale conacului, muncitorii nu au găsit rămășițe umane care ar putea oferi o bază factuală legendei.
Conform legendei, o doamnă albă bântuie rămășițele unei mănăstiri din pădurea Uhlberg, lângă faimoasa Altmühltal, cu calcarul său subteran și multe gropi.
Ungaria În mitologia maghiară, o doamnă albă era fantoma unei fete sau a unei tinere femei care a murit violent; De obicei, femeile tinere care s-au sinucis, au fost ucise sau au murit în timp ce erau închise. Fantoma este de obicei legată de o anumită locație și este adesea identificată ca o anumită persoană (de exemplu, Elizabeth Báthory).
Indonezia Versiunea indoneziană a doamnei albe se numește kuntilanak.
Irlanda În Charles Fort (Irlanda), există povestea unei doamne albe, fantoma unei tinere care a murit în noaptea nunții. Moartea ei a fost o sinucidere care a urmat morții soțului ei de mâna tatălui ei. S-a întors ca o fantomă pentru a-și căuta tatăl, iar acum în fiecare an, în noaptea nunții, o poți auzi țipând.
Oamenii raportează, de asemenea, că au văzut o femeie poreclită "femeia în rochie albă" sau "o bhean bhán" (femeia albă) într-o casă abandonată lângă râul alb din Dunleer, comitatul Louth.
Malta
Palatul Verdala Doamna Albă este numele unei fantome feminine care trăiește în Palatul Verdala din mica pădure din Buskett, Rabat, Malta.
Legenda spune că cu mulți ani în urmă, nepoata Marelui Maestru de Rohan, s-a logodit cu un pretendent pe care nu-l iubea. Tatăl ei i-a spus că trebuie să facă întotdeauna ceea ce i-a spus logodnicul ei. Ziua nunții a venit în curând, dar chiar înainte de ceremonie, ea s-a sinucis sărind de pe un balcon. Purta rochia de mireasă când a murit. Acesta este motivul pentru care este încă cunoscută, până în ziua de azi, sub numele de Doamna Albă. Se spune că bântuie Palatul Verdala și mulți oameni care participă la balul lunii din august confirmă că apariția apare în palat.
Potrivit unei alte legende malteze, Doamna Albă din Mdina a fost ucisă de iubitul ei după ce a fost forțată să se căsătorească cu un alt bărbat. Mulți au pretins că văd acest spirit, întotdeauna după ora opt seara. De obicei apare copiilor sub opt ani, adolescenților cu inima frântă și bărbaților în vârstă. În timp ce le spune copiilor noapte bună și îi sfătuiește să se întoarcă acasă, ea îi sfătuiește pe adolescenți să "găsească altcineva" sau să i se alăture și să devină o parte din "umbra" ei (adepții ei fantomatici). De asemenea, încearcă să atragă bărbați în vârstă în "umbra" ei.
Olanda Vrouwen în spirit (pluralul lui vrouw în spirit), sau "Witte Wieven", așa cum sunt numite aceste femei în dialectele locale, sunt creaturi mitice de origine saxonă joasă și astfel cele mai cunoscute în părțile de est și nord ale Țărilor de Jos. Uneori denumite witte joffers ("fecioare albe"), ele pot avea o natură binevoitoare și răuvoitoare. Adesea legate de vrăjitoare și/sau fantome, ele prezintă multe asemănări cu banshee, zâna și elful. Înțeleși ca ființe răuvoitoare, ei răpesc sau schimbă nou-născuți, răpesc femei și pedepsesc oamenii care i-au maltratat. Ca ființe binevoitoare, ele pot ajuta la naștere sau pot oferi sfaturi bune. Într-adevăr, deși adjectivul wit înseamnă "alb", se poate referi inițial la cuvântul germanic wid, înrudit cu englezescul "wit" și "înțelept", și astfel ar putea fi mai bine înțeles ca "femei înțelepte", așa cum sunt cunoscute în Germania, unde sunt legate de Völva.
Se crede că locuiesc în tumuli, Hunebedden și în mlaștini. Firele de ceață și bancurile de ceață sunt uneori numite witte wieven.
Pădurea Schinveldse Bossen este, de asemenea, casa unei alte povești White Lady. Dovezile de arhivă sugerează că pădurea a găzduit cândva o fermă de castel care a fost construită în 1396. În secolul al XVII-lea (estimat în 1667), acest sit a fost ars, ucigând-o pe fiica Lordului Lambert Reynart. Acest eveniment istoric a dat naștere la câteva variații ale unei povești cu fantome White Lady bazată pe moartea femeii care a ars cu ferma castelului. Cele mai comune versiuni ale poveștii implică femeia care are doi iubiți care se luptă sau locul care este ars în ziua nunții ei de un nobil gelos. Cu toate acestea, toate versiunile susțin că acum rătăcește prin pădure ca o fantomă într-o rochie albă lungă, unii spunând că apare doar la miezul nopții, iar alții spunând că apare doar în nopțile cu lună plină. Locul fostei ferme a castelului este denumit Lammendam, după fantoma care se presupune că bântuie zona. Termenul este o adaptare olandeză a francezului "La Madame Blanche". Acum este protejat ca sit istoric-cultural.
În cultura populară, cântărețul olandez Joep Rademakers menționează această fantomă în cântecul său: "t Sjilves Paradies". Trupa olandeză de black metal simfonic Carach Angren are, de asemenea, un album conceptual complet dedicat acestei versiuni a The White Lady.
Filipine
Balete Drive