Marcăuți (sau Mărcăuți) este un sat din raionul Dubăsari, Republica Moldova.

Geografie Comuna este amplasată la altitudinea de 159 metri deasupra nivelului mării. Localitatea se află la distanța de 23 km de orașul Dubăsari și la 73 km de Chișinău. Satul are o suprafață de circa 0,79 kilometri pătrați, cu un perimetru de 4,01 km.

Istoric Satul Marcăuți conform istoricului V. Nicu. a fost menționat documentar în anii 1602-1603.Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Vol. 2: M-Z. Chișinău: Universitas, 1991, p. 22. ISBN 5-362-00842-0

Conform recensământului Moldovei din 1774 în satul Marcăuții din ocolul Nistrului ținutului Orhei sunt menționate 13 familii de birnici, Moldova în Epoca Feudalismului, Vol. VII, partea II, Recensămintele populației Moldovei din anii 1772-1774. Editura Știința din Chișinău, anul 1975, sub egida Institutului de Istorie al Academiei de Științe din RSS Moldovenească; pag. 460la sfârșitul vedomostei ținutului Orhei aceste familii sunt menționate ca bejenari străini veniți de la aprilie 1774.Moldova în Epoca Feudalismului, Vol. VII, partea II, Recensămintele populației Moldovei din anii 1772-1774. Editura Știința din Chișinău, anul 1975, sub egida Institutului de Istorie al Academiei de Științe din RSS Moldovenească; pag. 473

În 1798 satul Marcăuți este menționat în „Tabla de bani slujbii agiutorinței de iarnă ce s'au scosu la anului 1798, Decembrie”.Studii si documente cu privire la Istoria Romanilor publicate de N. Iorga, Vol. XXI, București, 1911, pag.115

În anul 1803 în satul Mărcăuți (Marcăuți) existau 28 de răzeși (deținători de pământ).Statistica răzeșilor de peste Prut. P. Poni, București, 1921. Pag. 37

În mai 1814 Toma Panieopol (Paninopol), moșier, ctitor de  Biserica (1816) la Marcauți (Orhei), nobila 1818, cere mitropolitului Gavril ajutor pentru renovarea bisericii „La satul meu Marcăuții, din țin. Orheiului...”.

La 8 noiembrie 1816, arhimandritul Chiril, starețul mănăstirii Curchi, sfințește biserica localității, reparată cu donația mitropolitului Gavril și cheltuiala lui Toma, proprietarul satului (Arhivele Basarabiel. Revista de istorie și geografie a Moldovei dintre Prut și Nistru. T.G. Bulat și C.N. Tomescu. Din „jalnica tragodie” a Moldovei sub Ruși (1810-1811) Chișinău, 1935, pag.117-118).

În Dicționarul Geografic al Basarabiei al lui Zamfir Arbore din 1904, satul era menționat ca fiind amplasat în ținutul Orhei, volostea Susleni, așezat pe malul Nistrului. Ceva mai sus de sat era un pod plutitor pe Nistru. Avea 117 case, cu o populație de 782 de suflete, o biserică cu hramul Sf. Mihail și 5 mori de vânt.Zamfir Arbore. Dicționarul Geografic al Basarabiei, 1904.

1922 - Marcăuți - cercul 2, jud. Orhei. Biserica Sf. Arh. Mihail, zidită la 1816, din piatră, cu ajutorul proprietarului Toma Paninopulos; 180 gospodări de naționalitate români; este casă pentru preot. Paroh preot - Grigorie Cireș, de 34 ani; aud. cl. 5 și cl. 6 sem. teol.; în serv. de cânt. de la 1914 și ca preot de la 1920 pe loc. Cântăreț - Vasile Stângaci, de 67 ani, cu examen de cânt.; în serv. de la 1882 pe loc. Oficiul Susleni 7 km; Gara Chișinău 40 km. Depărtare de Orhei 18 km. Comuna apropiată Molovata 5 km.Tomescu, C. N. (alcăt.). Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului (Basarabia).Chișinău: Tipografie Eparhială, 1922

1924 — sat în plasa Criuleni, 761 locuitori, distanța de la gara Chișinău — 40 km. Primar — Ungurian Ion; notar — Gozun Constantin; învățătoare — Stângaciu Elena; preot paroh — Cireș Grigore. Cârciumari: Rotar, C. Ion. Mărunțișuri (magazine): Cooperativa de consum din Mărcăuți.Anuarul "Socec" al României-Mari. București: Editura „Socec & Co.” Soc. Anon. pag.191

1928 — Marcăuți sat în comuna Holercani județul Orhei, 776 locuitori, în sat este o biserică ortodoxă și o școală primară. Băcănii: Babis David, Baibis Sura, Tacenco David. Cârciumari: Rotaru Ion. Mori: Bobeică Simion, Joșanu Gheorghe. Agricultori: Bobeică Simion 2 ha vie, Curcubata Vasile 2 ha vie, Rotaru Ion 30 ha și 2 ha vie.Anuarul României pentru comerț, industrie, meserii și agricultură București: Editura Rudolf Mosse, S.A. 1928 pag.771

După recensământul populației din 1930 în Marcăuți erau în total 927 de locuitori, dintre care 921 români și 6 ruși.

De la 15 august 1931 satul Marcăuți trece în componența comunei Molovata plasa Mășcăuți județul Orhei.Deciziunea No. 116 a Prefecturii județului Orhei publicată în ziarul Basarabia No. 47 din 20 august 1931, pag. 2

1941 - în Marcăuți sunt înregistrate 250 de clădiri și 968 de locuitori.Indicatorul localităților din România. Datele recensământului general din 6 aprilie 1941.București: Imprimeria Institutului Statistic, 1943, pp. 473.

În diferite perioade de timp, localitatea s-a aflat sub jurisdicția raioanelor Criuleni și Dubăsari.

Demografie Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituia 730 de oameni, dintre care 47,67% bărbați și 52,33% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99,45% - moldoveni, 0,41% - ucraineni, 0,14% - ruși.

În satul Mărcăuți au fost înregistrate 219 gospodării casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3,3 persoane.

Structura etnică +Grup etnic2004Recensământul populaţiei 2004. Populaţia pe naţionalităţi şi localităţi, în profil teritorial2014Recensământul populației din 20142024Recensământul populației din 2024. Tabele privind caracteristicile etnoculturale ale populației cu reședință obișnuită la recensământul 2024PopulațieMoldoveni724694443Români21217Ucraineni3valoarea este mai mică sau egală cu 53Ruși12Găgăuzivaloarea este mai mică sau egală cu 51Total730709466

Administrație și politică Componența Consiliului local Marcăuți (9 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023, este următoarea:   Partid Consilieri Componență   Partidul Acțiune și Solidaritate 9                  

Viața religioasă Până în 1816 în Marcăuți a existat o biserică din lemn. Cea mai veche mențiune despre existența ei o avem din 1801. În 1813 biserica de lemn, din cauza vechimii, a ajuns neutilizabilă: „s. Marcăuți – biserica Sf. Arhangheli – din lemn, în stare rea, nu este completată cu obiectele de cult necesare”.

La 30 mai 1814 în Dicasteria eparhială din Chișinău a fost depusă o cerere a moșierului Toma Paninopulos: „În satul meu Marcăuți, ținutul Orhei, pe malul râului Nistru, se află o biserică – casă a lui Dumnezeu, care este atât de veche încât în ea nu mai este posibil de oficiat slujbe. Din acest motiv, noi cerem binecuvântarea de a înălța o altă biserică, din piatră și într-un alt loc, mai pe deal, ca credincioșii ortodocși să-o poată vedea de departe”. În aceeași zi, mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni al Chișinăului și Hotinului a binecuvântat această inițiativă.

La 25 iunie 1814 protopopul ținutului Orhei, Stavrachii Costin, a înștiințat Dicasteria eparhială din Chișinău că a fost sfințit locul și piatra de temelie a noii bisericii din Marcăuți. Dintr-o nouă cerere a moșierului Toma Paninopulos, din 30 octombrie 1816, aflăm că: „…lucrările de construcție a bisericii din Marcăuți în cinstea Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil s-au sfârșit, locașul a fost înzestrat cu toate cele necesare, … rugăm să se permită starețului mănăstirii Curchi arhimandritului Chiril s-o târnosească”.

La 1 noiembrie 1816 mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni al Chișinăului și Hotinului a dat următoarea indicație: „Această biserică să fie târnosită pe anthimisul vechi de către starețului mănăstirii Curchi arhimandritului Chiril, care după târnosire să raporteze cum a decurs slujba și despre starea bisericii și cât de bine este ea înzestrată cu cele necesare”.

La 8 noiembrie 1816 starețului mănăstirii Curchi, arhimandritului Chiril, a târnosit biserica nou construită din Marcăuți, apoi a raportat că locașul de cult are 7 sageni în lungime, are o clopotniță deasupra pridvorului, podea din pavele de piatră șlefuită și că biserica este înzestrată suficient cu cele necesare: vase sfinte, veșminte, icoane, etc.

În secolul al XIX-lea clădirea bisericii a fost reparată de trei ori: în 1872, în 1886 și în 1895. În 1886 acoperișul din șindrilă a fost schimbat cu acoperiș din tablă zincată. +Preoți-parohi:Nume, prenumeaniDumitru Gozunpână în 1856Isaia Comerzan (n.1819)1856-1864Constantin Catareu (n.1826)1864-1904Ștefan Cozac1900-1920Grigorie Cireș (n.1888)1920-1930Mihail Corobceanu (n.1893)1930Mercurii Iațco (n.1912)1948Nicolae Grigorașenco (n.1898)1949-1959Andrei Iațco 1993Emanuil Grigoriev1994-1998Petru Mîțu1998Gheorghe Lungu1998-2003Veaceslav Ceban2003-2007Andrei Prodan2007-2011Valeriu Savciuc2011-prezent

Personalități Vladimir Țopa (1929 - 2006) - fizician, membru corespondent al Academiei Române

Referințe

Bibliografie Poștarencu, Dinu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940), Cartier istoric, Chișinău, 1998. ISBN 9975949185

Categorie:Localități din raionul Dubăsari Categorie:Localități de pe Nistru