Biserica Sfinții 40 de Mucenici din București, cunoscută și drept Biserica Episcopiei sau Biserica Filaret, a fost o biserică din București, aflată pe actualul loc al Ateneului Român.

Scurt istoric Biserica Sfinții 40 de Mucenici a fost un metoc al Episcopiei Râmnicului.

A fost zidită între 1764 și 1766 de către boierul Mihai Cantacuzino, pe locul primit de zestre de către soția sa, Ilinca Văcărescu, fiica logofătului Constantin Văcărescu.

„Povestea acestui loc ­este lungă și frumoasă. Suntem la mijlocul veacului al XVIII-lea. Locul este la marginea orașului: este o livadă întinsă, i se spune Livada Văcăreascăi, căci Ilinca, fata lui Constantin Văcărescu Logofătul, o aduse în zestre soțului ei Mihail Cantacuzino (1723-1793). Încă de prin anul 1764, după moartea soției sale, Cantacuzino, care pe atunci era vel ­vistier, începu a clădi pe acest loc o biserică, ­cumpărând totodată și terenurile învecinate”

În urma Tratatului de pace de la Kuciuk Kainargi Mihai Cantacuzino emigrează în Rusia însă se îngrijește și de soarta ctitoriei sale: „Excelența Sa Gheneralul maior Mihai Cantacuzino deosebindu-se de totul de aci, pentru pomenirea Excelenței Sale și a părinților săi, s-a îndemnat de au dat o biserică din Livedea ­Văcăreascăi ce este zidită cu toate cheltuielile Excelenței Sale și la care se prăznuiește hramul Patruzeci de Mucenici ca să fie metoh Sfintei Episcopii a Râmnicului, împreună cu locul ce au cumpărat, iar casa care cu cheltuielile Excelenței Sale se face, să fie sălaș Arhiereului acelei Episcopii numai. Dar înainte de a părăsi țara pentru totdeauna, Cantacuzino mai ridică în curtea ctitoriei sale și o școală românească, cu un dascăl pentru 12 copii”.

Numele de Biserica Filaret venea de la mitropolitul Filaret al II-lea (1780-1792), care înainte să fie Mitropolit al Ungrovlahiei fusese episcop de Râmnic, însă denumirea poate crea confuzii fiindcă cu acest nume mai este cunoscută și Biserica Cuțitul de Argint din Dealul Filaret.

În acest loc, care era și metocul Episcopiei Râmnicului, în anul 1780 a murit și a fost îngropat Episcopul Chesarie al Râmnicului (1773-1780), predecesorul Episcopului Filaret.

În anul 1838 biserica a fost avariată de un cutremur.

Calinic de la Cernica, hirotonit Episcop al Râmnicului în anul 1850, a făcut numeroase adrese către ministrul cultelor pentru a opri dărâmarea bisericii dorind refacerea ei, conform testamentului ctitorului. În anul 1857 a primit însă Răspunsul nr. 1124 ce informa asupra dărâmării bisericii spre a se face pe locul său grădină publică. Demersurile ierarhului pentru salvarea ei au continuat dar, în 18 aprilie 1866, acesta a primit un alt răspuns negativ, motivul invocat fiind contractul încheiat de Guvern la 2/14 decembrie 1865 cu influentul antreprenor francez Alexis Godillot (1816-1893) care amenința cu un proces internațional.

La 3 luni după moartea sfântului ierarh (11 aprilie 1868) a încetat și existența acestui lăcaș de cult.

Biserica a fost demolată în ziua de luni, 8 iulie 1868 la ora 6:00 dimineața.

La scurt timp, o firmă de echitație a turnat o fundație rotundă chiar pe locul unde a fost biserica, dorindu-se construirea unui circ. După 20 de ani, pe această temelie rămasă în paragină, s-a construit Ateneul Român.

Note

Categorie:Biserici din București Categorie:Fondări în 1766 Categorie:Desființări în 1876 Categorie:Foste clădiri și structuri din București