Chilly-Mazarin este o comună franceză situată în departamentul Essonne, în regiunea Île-de-France.
Legată de Lutetia încă din secolul al III-lea printr-un apeduct, Chilly-Mazarin a fost din Evul Mediu domeniul unor familii importante, apoi al unor nobili celebri care au înzestrat-o cu castele, printre care și moștenitorii cardinalului Jules Mazarin, care i-au dat numele. Teren viticol până în secolul al XVIII-lea, a cunoscut de la sfârșitul secolului al XIX-lea o mutație demografică odată cu sosirea căii ferate, apoi, la mijlocul secolului al XX-lea, a autostrăzii, care a transformat-o în suburbie rezidențială, populația dublându-se în patru decenii. Construcția aeroportului Paris-Orly, care ocupă o parte din teritoriul său, a completat orientarea economiei locale către sectorul terțiar și în special către logistică.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Localizare Chilly-Mazarin este situat în regiunea Île-de-France, în nordul departamentului Essonne, complet integrat în aglomerația pariziană, în ceea ce era odinioară ținutul și astăzi regiunea naturală Hurepoix.
Chilly-Mazarin este situat la 18 kilometri sud-vest de Catedrala Notre-Dame din Paris, punctul zero al drumurilor Franței, la 12 kilometri nord-vest de Évry, la 6 kilometri sud-est de Palaiseau, la 15 kilometri nord-vest de Corbeil-Essonnes, la 32 kilometri nord-est de Étampes, la 8 kilometri nord-est de Montlhéry, la 14 kilometri nord-est de Arpajon, la 24 kilometri nord-vest de La Ferté-Alais, la 30 kilometri nord-est de Dourdan și la 35 kilometri nord-vest de Milly-la-Forêt. Este, de asemenea, situat la 126 kilometri sud-vest de omonimul său Chilly din Somme, la 201 kilometri sud-vest de Chilly din Ardennes, la 407 kilometri nord-vest de Chilly din Haute-Savoie, la 329 kilometri nord-est de Chilly-le-Vignoble și la 333 kilometri nord-est de Chilly-sur-Salins, ambele din Jura.
Comuna ocupă un teritoriu aproximativ trapezoidal, de 1200 de metri la vest, 3700 de metri la est, 2500 de metri la sud și 1800 de metri la nord, cu o suprafață totală de 557 de hectare. Institutul național de informații geografice și forestiere atribuie coordonatele geografice 48° 42′ 10″ N, 2° 19′ 11″ E punctului central al acestui teritoriu.
Peste 65% din acest teritoriu este urbanizat și construit, la care se adaugă 8,63% de spații urbane libere. Terenurile care și-au păstrat un caracter "rural" sunt, în realitate, compuse din 51 de hectare de pajiști în incinta aeroportului și 83 de hectare de culturi agricole mari la marginea acestuia. Limitele sudică și estică sunt marcate de două cursuri de apă: râul Yvette la sud și pârâul Bief la est. Bazine ornamentale au rămas din fostele parcuri ale castelelor. Amplasat pe versantul văii, teritoriul se ridică ușor între altitudinea minimă de 42 de metri în extremitatea sud-estică și altitudinea maximă de 101 metri în nord-vest.
Astăzi este traversat de mai multe artere rutiere și feroviare importante: traseul original și deviația fostei șosele naționale 20 la vest, autostrada A6 în centru și autostrada A126 de la vest la est, la care se adaugă drumurile departamentale RD 217, RD 120 și RD 167. Linia de Mare Centură traversează comuna printr-o buclă de la vest la sud-est și îi permite să aibă gara Chilly-Mazarin, deservită de linia 12 a tramvaiului din Île-de-France. În afară de centrul vechi al orașului, grupat în jurul primăriei, marile ansambluri și cartierele de case individuale constituie țesutul urban al comunei.
Chilly-Mazarin se învecinează la nord-vest cu Massy, în apropierea „intersecției Champarts”, numită și „carrefour des Quatre Fourchette”. La nord și nord-est se află comuna Wissous, cu care împarte o parte importantă a aeroportului Paris-Orly. La est, strada Édouets, bulevardul Victor Hugo, bulevardul Pommiers, bulevardul Cour-de-France, cursul râului Bief și calea spre Corbeil marchează granița cu Morangis. De la sud-est la sud-vest, râul Bief, râul Yvette, strada Gravigny, strada Georges Bizet, strada Denis Papin, bulevardul Arago, strada Blaise Pascal și strada Chemin-Blanc delimitează granița cu Longjumeau. La vest, zona industrială marchează granița cu Champlan.
Comune limitrofe
Hidrografie
În extremitatea sudică a comunei curge râul Yvette , subafluent al Senei, care străbate teritoriul pe o distanță de un kilometru de la vest la est. Imediat după ieșirea de pe teritoriu, râul se unește cu pârâul Le Bief, parțial subteran, care străbate domeniul municipal pe o distanță de peste un kilometru spre est. În centrul orașului, în fostul parc al castelului, se află un canal mare, lat de douăzeci de metri și lung de patru sute șaptezeci de metri, legat de un bazin și de șanțurile cu apă printr-un râu artificial. În extremitatea nord-estică a zonei industriale Moulin à Vent, aproape de aeroport, se află un bazin de retenție a apelor pluviale. În cartierul Bel Abord mai există două bazine ale fostei grădini în stil francez.
Relief și geologie Chilly-Mazarin este situat pe versantul nordic al văii râului Yvette și pe partea sudică a platoului Orly, teritoriul având o altitudine minimă de 42 de metri în extremitatea sudică a comunei, aproape de confluența râurilor Yvette și Bief, și o altitudine maximă de 101 metri în est, în cartierul Quatre Fourchettes. Terenul se ridică lent spre sud între cursul râului și centrul orașului, atingând 64 de metri altitudine în apropierea gării, aflată la 1500 de metri distanță, apoi mai rapid spre nord-vest, atingând 95 de metri altitudine în cartierul Sans Souci, aflat la 1200 de metri distanță. Partea „chirocheză” a aeroportului Paris-Orly este situată la o altitudine aproximativă de 87 de metri.
Situată în nordul regiunii Hurepoix, în Bazinul Parisian, comuna este amplasată pe un subsol caracteristic regiunii, compus din straturi succesive de nisip de Fontainebleau și piatră, marnă amestecată cu ghips, care se sprijină pe un strat profund de calcar.
Climă În 2010, clima comunei este de tipul climatului oceanic degradat al câmpiilor din Centru și Nord, conform unui studiu al Centrului Național de Cercetare Științifică (CNRS) pe baza unui set de date care acoperă perioada 1971-2000 bazat pe o serie de date din perioada 1971-2000. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climatului pentru Franța metropolitană, în care comuna este expusă unui climat oceanic și se află în regiunea climatică Sud-vest a bazinului Parisian, caracterizată printr-o ploaie redusă, în special primăvara (120-150 mm) și un iarnă rece (3,5 °C) .
Pentru perioada 1971-2000, temperatura anuală medie este de 11,6 °C, cu o amplitudine termică anuală de 15,4 °C. Cumulul anual mediu de precipitații este de 650 mm, cu 10,8 zile de precipitații în ianuarie și 7,8 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică Météo-France cea mai apropiată, situată în comuna Épinay-sur-Orge la 3 km distanță , este de 11,9 °C, iar cumulul anual mediu de precipitații este de 628,9 mm .
Parametrii climatici ai comunei au fost estimați pentru mijlocul secolului (2041-2070) conform diferitelor scenarii de emisie de gaze cu efect de seră, bazate pe noile proiecții climatice de referință DRIAS-2020 . Aceștia pot fi consultați pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022 .
Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Chilly-Mazarin este clasificată ca mare centru urban, conform noii grile comunale de densitate cu șapte niveluri definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Aceasta aparține unității urbane a Parisului, o aglomerație inter-departamentală care cuprinde 407 comune, dintre care face parte ca o comună din suburbii . În plus, comuna face parte din aria metropolitană a Parisului, fiind una dintre comunele de la periferie, această zonă reunind 1.929 de comune .
Căi de comunicație și transport Anterior, mărginită doar pe partea sa vestică de vechea șosea națională 20, comuna se află astăzi la o importantă intersecție rutieră.
Este încă traversată în extremitatea vestică de deviația șoselei naționale 20, care se unește cu traseul original la intersecția Champarts. Traseul anterior nord-sud este ocupat astăzi de RD 217, care intersectează la aceeași intersecție RD 120. Puțin mai la sud trece autostrada A126, care asigură legătura între autostrada A10 în comuna vecină Champlan și autostrada A6, care traversează Chilly-Mazarin de la nord la sud-est. De-a lungul acestei autostrăzi în partea sa nordică, RD 167 formează o șosea de centură în jurul aeroportului Paris-Orly. Este completată la sud de RD 118, care formează o buclă largă în jurul comunei.
În total, 2,8% din suprafața ocupată de aeroportul Paris-Orly se află pe teritoriul comunei Chilly-Mazarin, în extremitatea sa nordică. Astfel, capătul sud-vestic al pistei 06-24 este amplasat pe domeniul Chilly-Mazarin. Comuna este situată și la 38 de kilometri sud-vest de aeroportul Paris-Charles-de-Gaulle, iar aviația de turism și de afaceri este orientată spre aeroportul Toussus-le-Noble, aflat la 16 kilometri nord-vest.
Toponimie Cailliacum în 1110, Calliacum în 1187, Chilliacum, Challiacum în secolul al XIII-lea, Chailliacum în 1300, Chaliacum în 1458, Chailly în 1632, Challi, Chilly în 1711.
Originea numelui locului provine din cuvântul galic Cail care înseamnă „pădure” sau din pre-indoeuropeana Kal care înseamnă „piatră”. A fost creat sub numele Chilly în 1711, mențiunea familiei Mazarin fiind adăugată în 1822.
Istorie Origini Descoperirea pe teritoriu a unui vârf de săgeată, a unor răzuitoare și lame din Neolitic și a mormântului unei femei atestă ocuparea locului încă din acea epocă. În timpul perioadei galo-romane, în secolul al III-lea, sub domnia lui Septimius Severus, izvoarele au fost captate pentru a alimenta Lutetia cu apă. Un canal subteran curgea spre nord pentru a se vărsa într-un bazin colector situat în nord-estul actualului teritoriu comunal Wissous, care primea apele izvoarelor din Wissous și Rungis și de unde începea apeductul.
Sat agricol și seniori prestigioși În secolul al VIII-lea, populația locală își împărțea activitatea între viticultură și cultivarea grâului. În secolul al XII-lea, târgul numit Chailly avea deja o biserică și o moară.
Între 1108 și 1148, terenurile viticole au fost desprinse de domeniul regal și cedate de Ludovic al VI-lea mănăstirii din Longpont.
Fieful este atribuit Ospitalierilor ordinului Sfântului Ioan de Ierusalim la transferul bunurilor ordinului Templului. Acesta depinde atunci de comanderia Balizy.
Încă din secolul al XII-lea, domeniul — împreună cu Longjumeau — a revenit conților de Dreux (Robert, fiul regelui Ludovic al VI-lea și tatăl unui alt Robert) care au construit un prim castel și prioratul Val-Saint-Éloi. Prin căsătorii și succesiuni, totul a aparținut: ducilor Bretaniei în secolul al XIII-lea (proveniți din Casa capetiană de Dreux), familiei Lusignan de la Marche și Angoulême, tot în secolul al XIII-lea (Hugues al XI-lea se căsătorește cu Yolande de Dreux-Bretagne; nepotul lor Hugues al XIII-lea cedează Chilly și Longjumeau lui Filip cel Frumos, tatăl lui Filip al V-lea și unchiul lui Filip al VI-lea de Valois) (Anastasia de Montfort, contesă de Nola, fiica lui Guy de Montfort, este menționată și ca doamnă de Ch(a)illy și Longjumeau în 1293; dacă acest lucru este adevărat, poate printr-o legătură de rudenie cu familia Lusignan: Hugues al XI-lea de Lusignan este fratele vitreg al lui Henric al III-lea al Angliei, iar Guy de Montfort este nepotul acestui rege),