Arpajon este o comună franceză situată în departamentul Essonne, în regiunea Île-de-France.

Din castrul galo-roman devenit Chastres (numit și Chastres-sous-Montlhéry) în 250, situat pe importantul drum de la Paris la Orléans, bogatul teritoriu de grădinărit din inima Hurepoix-ului a devenit Arpajon, seniorie a puternicului mareșal Philippe de Noailles. Legată de capitală încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin linia Paris-Arpajon și prin linia Brétigny-Tours, a devenit atât un loc de vacanță, cât și un important centru industrial și agricol.

Deși teritoriul său este de dimensiuni modeste, continuă să influențeze regiunea Arpajon și comunele vecine asociate, care odinioară făceau parte integrantă, Saint-Germain-lès-Arpajon și La Norville. Fiind tot mai legată de aglomerația pariziană, a reușit să-și conserve patrimoniul, tradițiile și oferă un cadru de viață plăcut la aproximativ treizeci de minute de Paris.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Localizare Comuna Arpajon se află în departamentul Essonne, în regiunea Île-de-France. Este situată în marea aglomerație pariziană, în inima departamentului său și a regiunii naturale Hurepoix, la 33,76 km pe șosea sud-vest de Paris-Notre-Dame , punctul zero al drumurilor din Franța, la 18,50 km sud-vest de Évry-Courcouronnes , prefectura departamentului, la 19,15 km sud de Palaiseau , la 24,24 km sud-vest de Corbeil-Essonnes și la 20,07 km nord-est de Étampes .

Arpajon se află la confluența a trei regiuni geografice: Hurepoix, la nord; Brie, la est; și Beauce, la sud-vest. Este situată de-a lungul văii râului Orge, la confluența cu Rémarde.

Orașul este capitala regiunii Arpajonnais, care se întinde de la Breuillet la vest până la Brétigny-sur-Orge la est și de la Leuville-sur-Orge la nord până la Cheptainville la sud.

Comune limitrofe

Geologie și relief Geologie

Comuna se situează în sudul Bazinului Parisian, cel mai mare dintre cele trei bazine sedimentare franceze. Această vastă depresiune, ocupată în trecut de mări puțin adânci și lacuri, a fost umplută, pe măsură ce fundamentul său se prăbușea, cu nisipuri și argile, provenite din eroziunea reliefului înconjurător, precum și cu calcare de origine biologică, formând astfel o succesiune de straturi geologice.

Straturile care ies la suprafață pe teritoriul comunei sunt constituite din formațiuni superficiale din Cuaternar și din roci sedimentare datând din Neozoic, era geologică cea mai recentă pe scara timpului geologic, începând acum 66 de milioane de ani. Cele mai vechi sunt: argila verde, argile cu Cyrènes și/sau marne verzi și albe (argila verde de Romainville), datând din epoca Oligocen din perioada Paleogen. Cele mai recente sunt: coluvii de versant și de fund de vale, datând din epoca Holocen din perioada Cuaternar. Descrierea acestor straturi este detaliată în foile „nr. 219 - Corbeil-Essonnes” și „nr. 257 - Etampes” din Essonne și notele lor asociate.

Teritoriul comunei se află la limita zonelor geologice de calcar ale Bazinului Parisian și de nisip ale Beauce, cu, în extremitatea nordică, vestigii ale carierelor de gresie.

Orașul este construit parțial pe depozitele de limon ale râurilor Orge și Rémarde. Aceste luturi, recente la scară geologică (mai puțin de un milion de ani), formează un strat sedimentar superficial care se sprijină pe formațiuni geologice mai vechi. Sub stratul sedimentar superficial se găsesc nisipurile și gresiile de Fontainebleau, datând din etajul geologic Rupelian, care ies la suprafață în nordul comunei. Sub stratul de gresie se întâlnesc calcarele de Brie și piatră care se găsesc la suprafață în solul platourilor nord și sud ale comunei. Aceste diferite roci, gresie și piatră meulieră, au fost utilizate pe scară largă în construcția clădirilor orașului.

Relief Suprafața cadastrală a comunei publicată de INSEE, care servește drept referință în toate statisticile, este de 2,4 km²​,. Suprafața geografică, provenită din BD Topo, componentă a Referinței la scară mare produsă de IGN, este de 2,35 km². Relieful său este relativ plat, deoarece denivelarea maximă atinge 42 de metri. Altitudinea teritoriului variază între 47 m și 89 m.

Centrul orașului este situat în valea râului Orge, la aproximativ patruzeci și șapte de metri altitudine, dar teritoriul se extinde la nord și la sud și se ridică rapid spre platoul Avrainville la sud sau La Norville la est și primele înălțimi ale colinei Linas la nord, ceea ce obligă la urcare pentru a ieși din comună. Punctul culminant al comunei, la optzeci și nouă de metri, este situat în zona de activitate nordică Butte-aux-Grès, în apropierea pădurii Linas. Această situație închisă determină, printre altele, prezența incongruentă a antenelor de recepție a televiziunii, uneori la zece metri deasupra acoperișurilor.

Hidrografie

Arpajon se află la confluența râurilor Rémarde și Orge , care se unesc în centrul orașului. Pe teritoriul comunei, cele două râuri evoluează în paralel, Rémarde venind dinspre sud-vest de la Ollainville și mai la sud, Orge venind din Égly, ambele cursuri de apă îndreptându-se spre nord-est.

În aval, râul Orge se împarte de două ori în brațe diferite - numite boëlles - care confluează ulterior, formând mici insule.

Nivelul apei este acum reglementat de baraje gestionate de două sindicate, SIBSO (bazinul superior al râului Orge) și SIVOA (valea aval a râului Orge) .

Climă În 2010, clima comunei este de tipul climatului oceanic degradat al câmpiilor din Centru și Nord, conform unui studiu al Centrului Național de Cercetare Științifică (CNRS) pe baza unui set de date care acoperă perioada 1971-2000 bazat pe o serie de date din perioada 1971-2000. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climatului pentru Franța metropolitană, în care comuna este expusă unui climat oceanic și se află în regiunea climatică Sud-vest a bazinului Parisian, caracterizată printr-o ploaie redusă, în special primăvara (120-150 mm) și un iarnă rece (3,5 °C) .

Pentru perioada 1971-2000, temperatura anuală medie este de 11,6 °C, cu o amplitudine termică anuală de 15,3 °C. Cumulul anual mediu de precipitații este de 666 mm, cu 10,4 zile de precipitații în ianuarie și 7,9 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică Météo-France cea mai apropiată, situată în comuna Brétigny-sur-Orge la 5 km distanță , este de 11,9 °C, iar cumulul anual mediu de precipitații este de 628,9 mm .

Parametrii climatici ai comunei au fost estimați pentru mijlocul secolului (2041-2070) conform diferitelor scenarii de emisie de gaze cu efect de seră, bazate pe noile proiecții climatice de referință DRIAS-2020 . Aceștia pot fi consultați pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022 .

Medii naturale și biodiversitate Deși 80% din teritoriul comunei este construit, există câteva parcuri și grădini publice. Cel mai vechi, situat pe strada Henri Barbusse nr. 4, a fost amenajat în secolul al XIX-lea. Alte cinci parcuri înfrumusețează orașul: parcul Chevrier, parcul Freising, parcul 100, Grande-rue, parcul Théophile-Guesdon și parcul Rémarde. Malurile râurilor Rémarde și Orge sunt încă ocupate pe cea mai mare parte de spații naturale.

Partea nord-vestică a comunei este încă ocupată de terenuri cultivate, amintind de caracterul agricol al comunei, specializată în legumicultură.

Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Arpajon este clasificată ca mare centru urban, conform noii grile comunale de densitate cu șapte niveluri definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Aceasta aparține unității urbane a Parisului, o aglomerație inter-departamentală care cuprinde 407 comune, dintre care face parte ca o comună din suburbii . În plus, comuna face parte din aria metropolitană a Parisului, fiind una dintre comunele de la periferie, această zonă reunind 1.929 de comune .

Căile de comunicație și transporturile

Axa principală a teritoriului rămâne drumul național 20, care ocolește centrul orașului printr-o deviție la vest din 1956 și traversează Arpajon de la nord la sud. Comuna este, de asemenea, punctul de convergență a trei drumuri departamentale importante ale departamentului: drumul departamental 116 care duce la Dourdan la vest, drumul departamental 449 care duce la La Ferté-Alais la sud și drumul departamental 152 care duce la Brétigny-sur-Orge la est și Limours la vest, dublat de drumul departamental 97 tot spre Limours. Se adaugă drumul departamental 192 care servește drept drum rapid pentru ceea ce tinde să devină aglomerația Arpajon-Égly-Breuillet, drumul departamental 193 care o leagă de drumul departamental 19. În cele din urmă, comuna este situată la patru kilometri sud de Francilienne, o axă regională majoră care permite accesul rapid la autostrăzile A10 și A6.

Comuna este, de asemenea, traversată de la est la vest de linia Brétigny - Tours, utilizată de linia C4 a RER cu un terminus la Dourdan - La Forêt și un acces la capitală. Are pe teritoriul său gara Arpajon, deservită de două trenuri pe oră și pe sens în afara orelor de vârf, până la patru în orele de vârf (în sensul vârfului).

Aeroportul Paris-Orly este situat la doar 18 kilometri, ușor accesibil prin drumul național 20, iar aeroportul Paris-Charles-de-Gaulle se află la 51 kilometri. Pentru traficul privat și de agrement, aeroportul Étampes Mondésir se află la 27 kilometri.

Toponimie Castra, Castra vico (pe o monedă merovingiană), Castrinse territorium, Chastres în jurul anului 250, Châtres, Châtres-sous-Montlhéry în secolul al XVII-lea, Castra Arpajonis în secolul al XVIII-lea.

Galo-romanii au amplasat un castru pentru a supraveghea trecerea râului Orge pe drumul dintre Lutetia și Cenabum (Orléans), castru care a devenit Chastres în jurul anului 250, apoi Châtres (uneori Châtres-sous-Montlhéry) în secolul al XVII-lea odată cu reforma ortografiei și apariția accentului circumflex în locul literei „s” mută. Chastres ar putea semnifica și „țara râurilor” în „limba barbarilor” . Chastres, vechiul nume al orașului Arpajon, provine din latinescul castrum, care înseamnă loc fortificat.

În 1720, Ludovic al VI-lea, din familia Arpajon din Rouergue, cumpără marchizatul de Châtres. Obține de la regentul Filip de Orléans privilegiul de a da numele său orașului, care devine Arpajon, răspândind forțat noul nume prin bătaia țăranilor care aveau nefericirea de a răspunde Châtres la întrebarea „unde locuiești?”. În 1794, Philippe de Noailles și soția sa, Anne Claude Louise d'Arpajon, prima doamnă de onoare a Mariei Antoaneta, sunt ghilotinați; în 1793, comuna a luat numele de Franc-val sau Francval, pentru a reveni rapid la Arpajon.

Istorie Antichitate În epoca Galiei romane, un castru este instalat la intersecția dintre drumul de la Lutetia la Cenabum și râul Orge în vale, pe ceea ce era teritoriul tribului Parisii. Descoperirea în 1960 a unor vestigii, în special a unui cimitir galo-roman, certifică această ocupație antică. Evoluția numelui spre Chastres este uneori datată în jurul anului 250. Două monumente megalitice subsistă, unul în parcul bibliotecii, celălalt aproape de Rémarde; o inscripție în limba galică a fost găsită în 1947 și este conservată la muzeul municipal din Saint-Germain-en-Laye .

Evul Mediu, târgul din Chastres-sous-Montlhéry În secolul al X-lea, o primă biserică este construită în sat, dar este repede ruinată. În 1006, este încredințată de Renaud de Vendôme, episcop de Paris, călugărilor benedictini de la abația Saint-Maur, care reconstruiesc biserica, clopotnița și o consacră papei Clement I. Ei adaugă un claustru, un priorat și un hambar pentru dijmă.