Persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgender și queer (LGBTQ) din Albania se confruntă cu provocări legale pe care rezidenții non-LGBTQ nu le experimentează, deși persoanele LGBTQ sunt protejate de o legislație anti-discriminare cuprinzătoare. Atât activitățile sexuale între persoane de același sex de sex masculin, cât și feminin sunt legale în Albania din 1995, dar gospodăriile conduse de nu sunt eligibile pentru aceleași protecții legale disponibile cuplurilor de sex opus, uniunile între persoane de același sex nefiind recunoscute în țară sub nicio formă.

Albania, în ansamblu, este considerată destul de conservatoare, în special în reacțiile publice privind drepturile lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor și a persoanelor transgen (LGBTQ) și vizibilitatea persoanelor LGBTQ; cu toate acestea, legislația anti-discriminare a făcut ca ILGA-Europe să considere Albania ca fiind una dintre puținele țări din Europa care interzice explicit discriminarea pe motive de identitate de gen. Albania a ratificat Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale; în plus, Albania a fost semnatară a Declarației ONU din 2007 privind orientarea sexuală și identitatea de gen.

În 2015, asociația ILGA-Europe a clasat Albania pe locul 19 în ceea ce privește drepturile LGBTQ din 49 de țări europene observate. Între timp, în cel mai recent raport din 2022, lipsa progresului a făcut ca Albania să fie clasată pe locul 28 în Europa, dintre cele 49 de țări observate.

Legea privind activitatea sexuală între persoane de același sex Imperiul Otoman În 1858, Imperiul Otoman a legalizat relațiile sexuale între persoane de același sex.

Era Zogistă În 1937, Musa Juka, ministrul de interne, era preocupat de practica homosexualității și dorea să ia "măsuri prin toate mijloacele posibile" împotriva acesteia.

Republica Populară Socialistă Albania Republica Populară Socialistă Albania a pedepsit relațiile sexuale între persoane de același sex cu lungi termene de închisoare, hărțuire și ostracizare. Articolul 137 din Codul Penal privind Crimele Împotriva Moralei Societății stipula că: "Pederastia se pedepsește cu până la zece ani de privare de libertate". Cuvântul "pederastie" era folosit ca un cuvânt codificat pentru sexul între doi adulți consimțitori sau sexul între un adult și un copil de orice gen.

Republica Albania Vârsta consimțământului este egală la 14 ani pentru toți, indiferent de gen și/sau orientare sexuală, din 2001.

În vara anului 1994, guvernul Albaniei a propus un proiect de Cod Penal în care homosexualitatea ar fi rămas ilegală, dar cu pedeapsa maximă redusă de la zece ani de închisoare la trei ani. O campanie a Societății Gay Albania din Albania și presiunea internațională orchestrată de ILGA, în care Consiliul Europei a jucat un rol important, au dus la retragerea acestui proiect de lege.

Pe 20 ianuarie 1995, Parlamentul Albaniei a legalizat relațiile sexuale consensuale între persoane de același sex în Albania.

Recunoașterea relațiilor între persoane de același sex Căsătoriile între persoane de același sex sau uniunile civile nu sunt recunoscute în prezent în Albania. Deși prim-ministrul de atunci, Sali Berisha, a anunțat în iulie 2009 că va susține recunoașterea căsătoriilor civile, proiectul de lege anti-discriminare, aprobat în unanimitate pe 4 februarie 2010, nu a abordat niciodată căsătoria între persoane de același sex. Grupurile pentru drepturile homosexualilor au lăudat noua lege, dar au spus că speră ca Berisha să își respecte în cele din urmă promisiunea de a legaliza căsătoria între persoane de același sex.

Igli Totozani, Avocatul Poporului de atunci, a anunțat în octombrie 2013 că va elabora un proiect de lege pentru ca parlamentul să dezbată modificări ale codului familiei care ar permite introducerea căsătoriei între persoane de același sex. Dar, începând cu 2024, nu s-a produs nicio schimbare, activiștii LGBTQ criticând inacțiunea guvernului.

Protecția împotriva discriminării Pe 4 februarie 2010, Parlamentul Albaniei a adoptat în unanimitate o lege anti-discriminare cuprinzătoare care interzice discriminarea pe motive de orientare sexuală și identitate de gen. Legea se aplică tuturor domeniilor, inclusiv ocupării forței de muncă, furnizării de bunuri și servicii, educației, asistenței medicale și locuinței. Albania este una dintre puținele țări europene care interzice explicit discriminarea pe baza identității de gen. Legea depășește, de asemenea, standardele minime ale UE, care impun angajatorilor să se abțină de la discriminare pe motive de orientare sexuală. Conform acestei legi, în 2010 a fost înființată o instituție a Comisarului Anti-Discriminare, iar Parlamentul a ales-o pe Irma Baraku în fruntea acestui organism independent.

Cu toate acestea, pe 12 decembrie 2012, Alianța împotriva Discriminării și Pro LGBTQ, două organizații care promovează drepturile persoanelor LGBTQ, și-au exprimat dezamăgirea față de ceea ce au numit "munca slabă și neprofesionistă depusă de Comisarul împotriva Discriminării". Conform lui Xheni Karaj și Kristi Pinderi, lideri ai acestor organizații, comunitatea LGBTQ "și-a pierdut încrederea în instituție din cauza ritmului lent de lucru, a ridicării unor impedimente birocratice deliberate și a procesului prelungit de investigație fără a oferi o explicație sau un argument substanțial".

Ei au argumentat că din nouă cazuri legate de discriminarea persoanelor LGBTQ direct sau prin discurs instigator la ură, doar un singur caz a fost finalizat de această instituție. Cel mai disputat caz de homofobie și discurs instigator la ură a fost cazul lui Ekrem Spahiu, ministru adjunct al Apărării, care a declarat unui ziar local: "Ceea ce mai rămâne de făcut este să-i batem cu un băț. Dacă nu înțelegeți asta, pot explica: să-i batem cu un băț de cauciuc". Delegația UE la Tirana, Human Rights Watch, Amnesty International și ILGA-Europe, mass-media locală și internațională au relatat și au condamnat această declarație, chiar și prim-ministrul Sali Berisha a condamnat-o public, dar Comisarul nu a urmărit cazul.

Pe 4 mai 2013, Parlamentul Albaniei a modificat în unanimitate Codul Penal și a pus infracțiunile motivate de ură împotriva orientării sexuale și identității de gen la egalitate cu infracțiunile motivate de gen, rasă, etnie, convingeri religioase, dizabilități și așa mai departe. De asemenea, a adoptat o nouă lege care pedepsește diseminarea de informații homofobe prin orice mijloace (inclusiv internetul) cu amendă și până la doi ani de închisoare.

În octombrie 2020, legea anti-discriminare a Albaniei a fost extinsă pentru a interzice discriminarea pe motive de caracteristici sexuale și statut HIV.

Probleme LGBTQ în educația publică

În iunie 2016, guvernul Albaniei a adoptat Planul Național de Acțiune pentru LGBTQI care ar aborda bullying-ul și discriminarea LGBTQ în învățământul primar și secundar prin prelegeri și alte activități. Ministerul Educației, Sportului și Tineretului din Albania a exprimat că, în conformitate cu planul, va colabora cu activiști LGBTQ pentru a combate discriminarea pe motive de orientare sexuală. Includerea problemelor LGBTQ în activitățile școlare a creat multă controversă, multe figuri politice precum Tritan Shehu, Luçiano Boçi, Mesila Doda, Nard Ndoka și Ylli Manjani exprimându-și o puternică opoziție față de astfel de activități.

Ca răspuns la controversă, Ministerul Educației și Sportului a emis o declarație pe 23 martie 2018, afirmând că, contrar relatărilor din mass-media, era la curent cu aceste prelegeri și că acestea au fost susținute în cadrul Planului Național de Acțiune LGBTQI care, printre altele, își propune să combată stereotipurile bazate pe orientarea sexuală. Într-o declarație controversată, directoarea liceului "Sami Frasheri" din Tirana, doamna Teuta Dobi, s-a opus public unor astfel de prelegeri, în ciuda faptului că, cu câteva săptămâni mai devreme, activiști LGBTQI susținuseră o prelegere în școala ei cu aprobarea școlii.

Mișcarea pentru drepturile LGBTQ în Albania

Există mai multe organizații în Albania axate pe drepturile LGBTQ – cele mai cunoscute trei fiind Aleanca Kundër Diskriminimit LGBTQ (Alianța Împotriva Discriminării LGBTQ), Pro LGBTQ și Ambasada Roz/LGBTQ PRO în Shqipëri. Aceste organizații lucrează pentru a crea o situație de viață mai bună și mai egală pentru persoanele LGBTQ din Albania.

Alianța Împotriva Discriminării LGBTQ (prescurtat: Aleanca LGBTQ) este o organizație neguvernamentală albaneză fondată de cinci lesbiene. Viziunea sa este o societate albaneză liberă, deschisă și egală, care îmbrățișează diversitatea și include persoane de toate orientările sexuale și identitățile de gen. Aleanca LGBTQ a fost creată în martie 2009 de un grup de tineri LGBTQ voluntari dedicați îmbunătățirii vieții și emancipării persoanelor LGBTQ din Albania. Activitățile Alianței includ: construirea comunității, creșterea gradului de conștientizare, advocacy și lobby. Xheni Karaj, actuala directoare a acestui ONG, a vorbit la o întâlnire din Ankara desfășurată în martie 2013 ca fiind prima activistă lesbiană asumată din Albania.

Pro LGBTQ se concentrează în principal pe conștientizarea publicului cu privire la problemele LGBTQ și pe utilizarea advocacy-ului ca instrument de îmbunătățire a situației comunității LGBTQ. Această organizație, co-fondată de activistul Kristi Pinderi, care este jurnalist de profesie, a lansat în 2012 portalul de știri privind drepturile omului "My Story" (historiaime.al), care a devenit principala sursă din Albania pentru problemele LGBTQ.

În decembrie 2010, vicepreședintele Comisiei pentru Muncă, Afaceri Sociale și Sănătate, Tritan Shehu, a declarat că "homosexualitatea ar trebui tratată de personalul medical ca o tulburare hormonală, precum și psihologică". Organizațiile LGBTQ au depus o plângere colectivă la Comisarul pentru Protecție împotriva Discriminării. Comisarul a analizat declarațiile și, după o lungă întârziere, pe 30 septembrie 2011 l-a mustrat pe Shehu într-o scrisoare adresată Parlamentului: "Domnul Shehu ar trebui să evite în viitor remarci discriminatorii, care creează o atmosferă de tensiune și ostilitate față de comunitatea LGBTQ din Albania." Comisarul a recomandat, de asemenea, ca Parlamentul să acorde "toate garanțiile necesare pentru ca gândurile, opiniile și remarcile comunității LGBTQ să fie auzite, evaluate și luate în considerare, atunci când sunt direct implicate în subiecte specifice, pentru a ajuta comunitatea să se bucure pe deplin de drepturile și libertățile sale".

În 2014, la Tirana a avut loc prima ediție a concursului Miss Trans Albania, un concurs de frumusețe pentru femeile trans din Albania, care își propunea să crească vizibilitatea și acceptarea comunității transgender.

În aprilie 2018, Erinda Ballanca, actuala Avocată a Poporului, și-a exprimat sprijinul pentru căsătoria între persoane de același sex și s-a angajat să susțină drepturile LGBTQ, inclusiv dreptul de a-și schimba legal genul.

Violența și discriminarea în viața de zi cu zi În 2018, ONG-urile au declarat că a existat, "din păcate, o stagnare și o anumită deteriorare în ceea ce privește respectarea drepturilor comunității LGBTQ+ în Albania noastră".

Conform raportului anual al organizațiilor, până la sfârșitul anului 2018, au existat 421 de cazuri documentate de discriminare împotriva membrilor LGBTQI în Albania. Tipurile de discriminare variază de la violență fizică directă la presiuni psihologice, cum ar fi insultarea, ridiculizarea, etichetarea, bârfa malițioasă, umilirea pe stradă, refuzul de a oferi servicii în baruri, săli de sport, supermarketuri, atacuri fizice violente din partea clienților (lucrători sexuali) sau pe stradă de către persoane homofobe. Din toate cazurile raportate, doar cinci cazuri de violență au fost raportate autorităților.

Religia și persoanele LGBTQ din Albania