miniatura|Reclamă în limba germană într-un număr al ziarului din aprilie 1935. Trinaco a fost o fabrică de ciorapi și împletituri din Cernăuți, Austro-Ungaria între 1886 și 1918 și ulterior România.
Istoric În anul 1886 o fabrică de tricotaje a fost înființată în Cernăuți de către FeiwelAvram Rosen, Contribuția evreilor la progresul industrial în România interbelică, Editura Hasefer, București, 2002, p. 265 Trichter, fiind prima fabrică de acest gen din oraș. Ulterior fabrica s-a dezvoltat și l-a luat drept coproprietar pe Naftalisohn, firma primind numele F. Trichter, Naftalisohn et comp. și fiind redenumită apoi în anul 1926„O vizită la expoziția industrială”, în Glasul Bucovinei, anul 22, nr. 5706, 1 august 1939, p. 2 Fabrica de ciorapi și împletituri „Trinaco” F. Trichter, Naftalisohn et Co.,Nicolae Cajal (acad.), Hary Kuller (dr.), Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație, Federația Comunităților Evreiești din România, Editura Hasefer, București, 2004, p. 689 Raphael Vago, Liviu Rotman, The History of the Jews in Romania, Vol. 3, Goldstein-Goren Diaspora Research Center, Tel Aviv University, Tel Aviv, 2005, p. 97 popular Trinaco, drept societate pe acțiuni. Capitalul social a fost de 18 milioane de lei iar cel investit de 14,1 milioane de lei, cu 400 de angajați. După o altă sursă, firma Trinaco a fost fondată în 1923, aparținând industriei producătoare de ciorapi de lână. The World's Wool, Thomas Skinner & Co., London, 1930, p. 842 Aceasta i-a avut ulterior ca proprietari pe Trichter, Naftalison și Weinblum. Hugo Gold, Geschichte der Juden in der Bukowina ein Sammelwerk, II, Edition Olamenu, Tel Aviv, 1958, p. 60 Fabrica a devenit cunoscută în respectiva perioadă în țară și a realizat și producție de export. În anul 1939 avea aproximativ 500 de angajați. Tehnologia de producție a fost asimilată de tehnicieni români în atelierele fabricii, astfel în 1927 existând 8 tehnicieni străini, pentru ca în 1939 să fie un tehnician străin și restul 7 români.
Trinaco, alături de alte societăți ca Țesătoria Națională, Postăvăria Română, Hercules, Texta, Tricotania, Record, Viri, Zucker & Co. și altele, reprezentau industria textilă a orașului Cernăuți în anul 1940. Guide de la Roumanie, Editura Ghidul României, București, 1940, p. 451
În contextul acțiunii de eliberare a Basarabiei și Bucovinei de Nord cu exproprierea evreilor proprietari, introducerea lor în ghetou și deportarea lor, precum și împărțirea proprietăților evreiești și rezervelor de război sovietice între populația românească și autorități pe sume modice, , ca fost ministru în Guvernul Ion Gigurtu, dar președinte la acel moment al Asociației Generale a Industriașilor din Bucovina (AGICOB), a intrat în posesia fabricii de ciorapi și tricotaje. La acel moment întreprinderea a avut o rezervă considerabilă de materii prime lăsată de Armata sovietică, iar Noveanu a îndeplinit și un post în comisia de revizuire a carnetelor de muncă.Marius Mircu, Pogromurile din Bucovina și Dorohoi, Editura Glob, București, 1945, pp. 96-99 Pe de altă parte, la fabrica de tricotaje și ciorapi Hercules din oraș, în conducere a fost pus un anume Cupșa, arestat anterior ca legionar în timpul regimului lui Ion Antonescu.
Note
Categorie:Companii producătoare de confecții din România Categorie:Istoria industriei din România Categorie:Fondări în 1886 Categorie:Istoria Cernăuțiului