miniatura|Hagadah din Sarajevo (1350 d.Hr.).Ha lahma anya (în aramaică:הא לחמא עניה „Aceasta este pâinea sărăciei”, „a necazului”) este, în iudaism un text și cântec liturgic, în limba aramaică, parte introductivă la capitolul Maghid al Hagadei de Pesah, Versetele se bazează pe textul biblic - din cartea Deuteronom (vezi 16,3 "Să nu mănânci în timpul Paștilor pâine dospită; șapte zile să mănânci azime, pâinea durerii, ca să-ți aduci aminte de ieșirea ta din pământul Egiptului în toate zilele vieții tale, căci cu grăbire ai ieșit tu din pământul Egiptului" traducerea din Biblia ortodoxă). Ele fac o paralelă între azimele - (mațot) - de pe masă și „pâinea sărăciei” sau „a necazului”, pe care au mâncat-o israeliții sau evreii antici în Egiptul faraonic, când, după narațiunea biblică a Exodului, au ieșit în mod miraculos din robia egipteană, apoi îi invită pe toți cei flămânzi și în nevoie, să se alăture Cinei pascale, și exprimă speranțe de mântuire
Textul 200px|miniatura|dreapta|La cina de Seder Pesah capitolul Maghid începe cu dezvelirea și ridicarea azimilor în fața comesenilor și recitarea textului Ha lahma anya
200px|miniatura|dreapta|Ha lahma anya în Hagada din Barcelona, sec.al XIV-lea
Sursa Nu se știe precis când au intrat versetele menționate în textul Hagadei. Cartea Hagada cuprinde pasaje din Tora, însă, după opiniile experților, a fost scrisă în era talmudică. Cea mai veche Hagada care s-a păstrat provine din epoca Gheonimilor. Învățații au identificat două variante majore ale Hagadei timpurii: una palestiniană (din Palestina sau Țara Israel) menționată în cartea Shibolei Haleket și alta babiloniană, considerată de Malbim si de Raaviya (Rabi Eliezer ben Yoel Halevi) ca cea originară. Ulterior s-au diferențiat pe baza acesteia din urmă subvariante așkenaze, sefarde, orientale etc.
Vechimea pasajelor s-a apreciat după izvoarele externe care le citează sau după analizarea însușirilor și stilului textului. Pasajul Ha lahma anya nu este pomenit în Talmud și nici în Midrașim. și a început să apară în scris doar în scrierile Gheonimilor (ca de pildă cartea de rugăciuni Sidur a rabinului Amram Gaon, ceea ce dovedește că textul acesta este relativ tardiv. Analiza textului decelează date contradictorii: în timp ce restul Hagadei este scris în ebraică, pasajul Ha lahma anya este aproape în întregime în aramaică, părând, prin urmare, a fi un adaos tardiv. Deoarece verbul „ifsah” - a prăznui Pesah - este înțeles ca "a participa la jertfa de Pesah"ת s-ar putea să fi fost rostit în vremea când încă se ofereau jertfe în Templul din Ierusalim.
Rabinul Yaakov Lorberbaum în cartea sa Maase Nisim considera că Ha Lahma Anya a fost recitată prima dată după distrugerea celui de-al Doilea Templu din Ierusalim. Vilosky 2014,p.55 Majoritatea învățaților Rishonim erau de părere că Ha lahma anya a fost scrisă în Babilonia, unde limba vorbită a evreilor era aramaica încă din vremea celui de-al Doilea Templu.
Locul pasajului în Hagada 200px|miniatura|dreapta|Azime de Pesah - numite mațot. Farfuria poartă o binecuvântare în ebraică. Fotografie de Claude Truong-Ngoc În Hagadele moderne pasajul Ha lahma anya apare la începutul cărții, uneori după textul "L'shem ihud" iar alteori, după cum afirmă Maimonide, după propoziția „Bivehilu iatzanu mimitzraim” (În grabă am ieșit din Egipt), însă localizarea nu a fost agreată de toți Rishonimii. O parte din ei, precum Rashba (Rabi Shlomo Ibn Adrat) sau Asher ben Haim din Montshon (Monzon) nu au menționat textul de loc, iar alții, ca, de pildă, Raaban (Rabi Eliezer ben Natan), sau Ritba (Rabi Yom Tov ben Avraham Alsebili) au scris că ea nu făcea parte din Hagadá ci era un adaos tardiv. Alți rishonim au remarcat că al doilea pahar de vin trebuie umplut înainte de versetele Ma nishtana și nu înainte de Ha lahma anya.
Motivul utilizării limbii aramaice S-a presupus că textul era destinat oferirii de explicații femeilor și copiilor de ce se împart azimile „ca la săraci”. Limba vorbită în popor era în acea vreme aramaica. comentarii la Hagada de Rabi Shmuel ben Meir, Rabi Eliezer Ben Yoel Halevi etc Deoarece erau invitați toți cei flămânzi se dorea și evitarea strecurării unor „dăunători” (diavoli etc) si atunci se apela la limba aramaică care era considerată neînțeleasă de aceștia dun urmă. comentariu la Hagada atribuit lui Rashi - cartea de rugăciuni „Mahzor Vitry”, Hilhot Pesah De asemenea, cum credea Rabi Yom Tov Alsebili, nu era de dorit ca îngerii să audă cum se laudă evreii și apoi să-i denunțe la Cel de Sus și să-i priveze de mântuire, și atunci se putea apela tot la aramaică, care nu era accesibilă nici îngerilor.comentariul lui Alsebili la Hagada Dar în ultima propoziție Leshaná habaá bnei horin (La anul oameni liberi) primele două cuvinte „La anul” sunt în ebraică. Aceasta ca să nu înțeleagă babilonienii și să interpreteze greșit că s-ar pregăti cumva o răscoală contra împărăției. Înțelepții iudaismului mai spuneau: Niciodată să nu se roage omul în aramaică, căci îngerii salvării nu înțeleg aramaica. Doar în limba sfântă. Rabi Shimon ben Tzemah Duran spunea că și vorbitorii de aramaică rostesc cuvintele acestea în ebraică.
Versiuni și comentarii Într-o parte din comunitatile evreiești din Africa de Nord, și în Yemen se obișnuia ca, înainte de expresia Ha Lahma anya, să se rostească versetul Bivehilu yatzanu mimitzraim (În grabă am ieșit din Egipt). Acesta nu se află în versiunile Hagadei din vremea Gheonimilor si apare pentru întâia oară la Maimonide (Rambam) în Legile dospelii și ale pâinii nedospite (Hilhot Hametz umatza, Seder Hagada)
Rabinul Yeshaya di Trani era de părere să nu se spună „Oricine este în nevoie sa vină să serbeze Pesahul”, adică sa participe la mâncarea jertfei de Pesah, pentru că în vremea noastră nu se mai practică sacrificiul de Pesah și mai mult decât atât, nici în epoca Templului nu era posibilă invitarea unor oaspeți la consumarea jertfei. Shibolei haleket hashaket, Siman Reiah Raaban (Eliezer ben Nathan) spunea că desigur acest vers nu provine din vremea Exilului babilonian, și atunci, nici în vremea noastră nu trebuie rostit. Raaban - Pesahim 4-5,5,1
În schimb alții dintre Rishonim erau pentru acest obicei, socotind ca e vorba de fapt de azima numită Afikoman, care amintește de sacrificiul de Pesah sau, probabil, de două feluri de mâncare care se așează într-o farfurie in amintirea sacrificiului de Pesah (Korban Pesah) și sacrificiul de sărbătoare (Korban Haghigá) Rabi Eliezer ben Yoel Halevi
Obiceiul învârtirii farfuriei deasupra comesenilor Exista un obicei răspândit la evreii din Africa de Nord, mai ales cei din Maroc și Tunisia, despăre care rabinul Itzhak Alhadab (din Spania secolului al XIV-lea) a scris: Există un obicei spaniol de a ridica farfuria cu mâna și a spune Ha Lahma anya....Și învârteau farfuria deasupra capetelor celor mici și spuneau Bivehilu Iatzanu mimitzraim, Ha Lahmania anya Bnei Horin. I.Alhadab - Pesah Dorot Rabinul Itzhak David Azulai,care a vizitat Tunisul în 1774, a observat cum slujitorul învârtește farfuria de trei ori deasupra capetelor comesenilor (după ordinul dat, numai desupra celor de sex masculin) Rabinul Yaakov Moshe Toledano și Shem Tov Gaghin (1932) au confirmat existența acestui obicei și în Maroc. Rabinii locali au explicat că e vorba de obicei care păzește de necazuri și nenorociri.
Rabinul Moshe ben Makir a auzit cu mare uimire de acest obicei, dar nu l-a văzut vreodată. Rabinul Pizanti din Salonic (sec al XVI-lea) si alții au presupus că în vremea Talmudului se făcea așa pentru a goli masa în fața participanților la cină in scopul de a trezi atenția copiilor. Rabinul Yosef Ben Naim vedea în obiceiul acesta o aluzie la ieșirea din Egipt cu poveri pe umeri și pe cap (Exodul 12, 54) Rabi Haim Faladji scria că rotirea farfuriei deasupra capetelor celor din casă se făcea în timpul versetelor Ma nishtaná_și a explicat ceremonia în termeni cabalistici.
Rabinul Menachem Hameiri amintește de un obicei asemănător și mai vechi - cel de a ridica farfuria până la înălțimea umerilor, aluzie la modul în care au purtat fiii lui Israei boccelele lor în timpul fugii din Egipt.Beit Habehira, Pesahim 115,2
Legături externe saitul Bibliotecii Naționale din Ierusalim - Ha Lahma Anya - pe melodia compozitorului Yedidia Admon saitul Jewish Virtual Library dupa D.Elchanan Blumenthal în Encyclopedia Judaica ha lahma anya pe saitul arts and culture
Galerie
Note
Categorie:Pesah Categorie:Texte aramaice categorie:Hagada shel Pesah