Testul F (în ) este un test statistic care compară varianțele. Acesta este utilizat pentru a determina dacă varianțele a două eșantioane sau dacă raporturile varianțelor între mai multe eșantioane sunt semnificativ diferite. Testul calculează o statistică, reprezentată de variabila aleatorie F, și verifică dacă aceasta urmează o distribuție F. Această verificare este valabilă dacă ipoteza nulă este adevărată și ipotezele standard privind erorile (ε) din date sunt valabile.
Testele F sunt utilizate frecvent în statistică pentru a compara diferite modele statistice și pentru a găsi modelul care descrie cel mai bine populația din care provin datele. Atunci când modelele sunt create utilizând metoda celor mai mici pătrate, testele F rezultate sunt adesea numite teste F „exacte”. Statistica F a fost dezvoltată de Ronald Fisher în anii 1920 sub denumirea de raportul varianței () și a fost denumită ulterior în onoarea sa de George W. Snedecor.
Aplicabilitate ANOVA
Se consideră cazul în care ipoteza că mediile unui set obținut dintr-o populație cu distribuție normală, toate având aceeași abatere standard, sunt egale. Acesta este probabil cel mai cunoscut test F și joacă un rol important în analiza varianței (ANOVA). Testul F de analiză a varianței (ANOVA) respectă trei ipoteze: Normalitate statistică Omogenitatea varianței (homoscedasticitatea) Independența erorilor și eșantionarea aleatorie
Note
Vezi și Test t Student Test Z ANOVA
Categorie:Teste statistice