Împărțirea României în 41 de județe este unul dintre nivelurile de organizare administrativă a teritoriului României, anume nivelul NUTS III, cele 4 macro-regiuni formând nivelul NUTS I, cele 8 regiuni de dezvoltare nivelul NUTS II, iar municipiile și comunele, nivelul NUTS IV.

Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968, când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane (având ca model împărțirea teritoriului Uniunii Sovietice) la reîmpărțirea pe județe (care fuseseră desființate de autoritățile comuniste în 1951, reforma din 1968 înființând însă județe mai mari și mai puțin numeroase).

Din anul 1968, teritoriul României a fost împărțit în 39 de județe, plus municipiul București care, deși este reședința județului Ilfov, este administrat separat ca municipiu cu statut de județ, care nu face parte din Ilfov, județul înconjurător.LEGE nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 17-18 din 17 februarie 1968 În 1981 s-au înființat încă două județe, județul Giurgiu și județul Călărași, și județul Ilfov a devenit Sectorul agricol Ilfov în subordinea municipiului București.DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România, Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 3 din 23 ianuarie 1981 În 1997, legea nr. 50/97 a reînființat județul Ilfov.LEGE Nr. 50 din 9 aprilie 1997 pentru modificarea articolului 126 din Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 61 din 10 aprilie 1997

Suprafața medie a județelor este de 5.809 km2, județul Timiș (8.697 km2) fiind cel mai mare, iar județul Ilfov (1.583 km2), cel mai mic.

Istorie

Cea mai veche organizare în județe (pentru Țara Românească) și ținuturi (pentru Moldova ) datează cel puțin de la sfârșitul secolului al XIV-lea, când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” județ pe 8 ianuarie 1392. Inspirat de organizarea Imperiului Bizantin târziu, fiecare județ era condus de un jude (sau pârcălab pentru ținut), o persoană numită oficial cu funcții administrative și judecătorești. Transilvania era împărțită în comitate regale conduse de comes (conți regali) cu funcții administrative și judecătorești.

După formarea României moderne în 1859 prin unirea Țării Românești cu Principatul Moldovei, diviziunea administrativă a fost modernizată folosind ca model sistemul administrativ francez, cu județul ca unitate administrativă de bază. În afară de perioada 1950–1968, sistemul de județe a rămas în vigoare până în prezent.

După adoptarea unei noi Constituții în 1923, sistemele administrative locale tradiționale ale regiunilor nou dobândite Transilvania, Bucovina și Basarabia au fost uniformizate în 1925 cu cele ale Vechiului Regat al României. Granițele județelor au fost păstrate în mare parte intacte, cu puține ajustări, iar numărul total de județe a fost ridicat la 71 până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1938, regele Carol al II-lea a modificat legea privind administrarea teritoriului românesc după modelul fascist. Au fost create zece ținuturi, conduse de Rezidenți Regali, numiți direct de regele României. Ținuturile reprezentau un alt nivel de administrare între județe și țară, deoarece granițele județelor nu erau șterse.

Între 1941 și 1944, România a administrat teritoriul dintre râurile Nistru și Bug, cunoscut sub numele de Transnistria, care era format din 13 județe separate. Din cauza schimbărilor teritoriale din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acest stil de administrare nu a durat, iar administrația la nivel de județ a fost reintrodusă după război.

Până în 1948, fiecare județ era împărțit în continuare în mai multe plăși, fiecare administrat de un pretor. Din 1864, pentru fiecare județ există un prefect, subordonat Ministerului Afacerilor Interne și reprezentant al guvernului în interiorul județului. Acesta este, de asemenea, șeful administrației locale pentru zonele care nu au fost delegate autorităților locale.

În 1950, după preluarea administrației țării în 1945, Partidul Comunist a schimbat modelul administrativ la cel al Uniunii Sovietice (regiuni și raioane), dar l-a modificat din nou în 1968. Cu toate acestea, granițele județelor stabilite atunci erau destul de diferite de cele existente în perioada interbelică, deoarece doar 39 de județe au fost formate din cele 56 rămase după război.

În 1981, Giurgiu și Călărași au fost separate de Ialomița și fostul județ Ilfov, în timp ce în 1997, județul Ilfov, care fusese dependent de București timp de aproape două decenii, a fost reinstaurat. Granițele județelor stabilite în 1968 sunt încă în mare parte valabile și astăzi, dar funcțiile diferitelor autorități s-au schimbat din cauza reformelor administrative din anii 1990.

În prezent, România este împărțită în 41 de județe și un municipiu (București) acestea sunt atribuite conform schemei de subdiviziune statistică geocod NUTS-3 a României în cadrul Uniunii Europene. Fiecare dintre județe este împărțit în continuare în orașe (unele dintre ele având statut de municipiu) și comune. Prefectul și administrația sa au prerogative executive în limitele județului, în timp ce puteri legislative limitate sunt atribuite unui Consiliu Județean ales la fiecare patru ani în cadrul alegerilor locale. Circumscripțiile teritoriale ale sistemului judiciar românesc se suprapun cu granițele județelor, evitând astfel complicații suplimentare în separarea puterilor în guvern.

Date demografice stanga|miniatura|300x300px|Harta administrativă a Regatului România în 1930. dreapta|miniatura|300x300px|Harta administrativă actuală Potrivit datelor recensământului din 2021, ale Institutului Național de Statistică, populația medie a celor 41 de județe ale României este de 422.850, județul Iași fiind cel mai populat (760.774), iar județul Tulcea (193.355), cel mai puțin. Municipiul București, care are același nivel administrativ ca un județ, este mai populat și mai mic decât orice județ, cu 1.716.961 de oameni și 228 km2. Județul cu densitatea populației cea mai ridicată este Ilfov (340 loc/km²). La extrema opusă, Tulcea are o densitate de doar 23 loc/km².

+ Județul Reședința PopulațiaConform rezultatelor recensământului din 2021, ce pot fi consultate la Institutul Național de Statistică Densitate [loc/km²]Suprafața Indicator auto județ Prefix telefonic Orange/RCS-RDSÎnceput cod poștal Stemă Alba Alba Iulia loc. 526.242 km² AB258/35851 150px Arad Arad loc. 537.754 km² AR257/35731 168x168px Argeș Pitești loc. 836.826 km² AG248/34811 150px Bacău Bacău loc. 916.621 km² BC234/33460 150px Bihor Oradea loc.73 7.544 km²BH259/35941 150px Bistrița-Năsăud Bistrița loc. 555.355 km² BN263/36342 150px Botoșani Botoșani loc. 794.986 km² BT231/33171 150px Brașov Brașov loc. 1005.363 km²BV268/36850 150px Brăila Brăila loc. 644.766 km²BR239/33981 150px - București loc.8.261228 km²B021/03101 - 06 150px Buzău Buzău loc. 816.103 km²BZ238/33812 150px Caraș-Severin Reșița loc. 298.520 km²CS255/35532 150px Călărași Călărași loc. 565.088 km²CL242/34291 150px Cluj Cluj-Napoca loc. 1006.674 km²CJ264/36440 150px Constanța Constanța loc. 927.071 km²CT241/34190 150px Covasna Sfântu Gheorghe loc. 603.710 km²CV267/36752 150px Dâmbovița Târgoviște loc. 1204.054 km²DB245/34513 150px Dolj Craiova loc. 817.414 km²DJ251/35120 150px Galați Galați loc. 1114.466 km²GL236/33680 150px Giurgiu Giurgiu loc. 743.526 km²GR246/34608 150px Gorj Târgu Jiu loc. 565.602 km²GJ253/35321 150px Harghita Miercurea Ciuc loc. 466.639 km²HR266/36653 150px Hunedoara Deva loc. 517.063 km²HD254/35433 150px Ialomița Slobozia loc. 564.453 km²IL243/34392 150px Iași Iași loc. 1405.476 km²IS232/33270 150px Ilfov București loc. 3401.583 km²IF279/37907 150px Maramureș Baia Mare loc. 726.304 km²MM262/36243 150px Mehedinți Drobeta-Turnu Severin loc. 484.933 km²MH252/35222 150px Mureș Târgu Mureș loc. 826.714 km²MS265/36554 150px Neamț Piatra Neamț loc. 775.896 km²NT233/33361 150px Olt Slatina loc. 705.498 km²OT249/34923 150px Prahova Ploiești loc. 1504.716 km²PH244/34410 150px Satu Mare Satu Mare loc. 754.418 km²SM261/36144 150px Sălaj Zalău loc. 553.864 km²SJ260/36045 150px Sibiu Sibiu loc. 715.432 km²SB269/36955 150px Suceava Suceava loc. 758.553 km²SV230/33072 150px Teleorman Alexandria loc. 565.790 km²TR247/34717 150px Timiș Timișoara loc. 758.697 km²TM256/35630 150px Tulcea Tulcea loc. 238.499 km²TL240/34082 150px Vaslui Vaslui loc. 705.318 km²VS235/33573 150px Vâlcea Râmnicu Vâlcea loc. 595.765 km²VL250/35024 150px Vrancea Focșani loc. 694.857 km²VN237/33762 150px

Note

Bibliografie Colecția „Județele patriei”, Editura Academiei Republicii Socialiste România, anii 1976-1979

Lectură suplimentară Atlasul județelor din Republica Socialistă România, Vasile Cucu, Didactică și pedagogică, 1978 Județele României Socialiste, Editura politică, 1972

Vezi și

Fostele diviziuni administrative ale României Lista județelor din România după populație Lista orașelor și comunelor din România

Legături externe Istoria numelor județelor din România. De unde provine denumirea regiunii în care locuiți, 11 ianuarie 2013, Lavinia Balulescu, Adevărul 16 februarie 1968. Controversele ultimei reorganizări administrativ-teritoriale, 16 februarie 2013, Laurențiu Ungureanu, Adevărul INFOGRAFIE Cât valorează fiecare județ al României, în funcție de PIB, 5 mai 2011, Adevărul Top 5 cele mai vizitate județe din România, 6 martie 2011, Ana Bâtcă, Evenimentul zilei

Categorie:1968 în România Categorie:Fondări în 1968