În 2018, peste o sută de localități din Republica Moldova și zeci de localități din România au adoptat declarații simbolice de unire cu cealaltă țară. Astfel de declarații au fost adoptate și de unele raioane din Republica Moldova și județe din România (diviziuni administrative de nivelul întâi ale fiecărei țări), precum și de alte entități.
Un curent favorabil Unirii Republicii Moldova cu România există în ambele țări. România și Republica Moldova împărtășesc o limbă comună, o majoritate confesională creștin-ortodoxă și legături culturale și istorice puternice. Susținătorii invocă frecvent Unirea Basarabiei cu România de la 27 martie 1918, Basarabia fiind o regiune care corespunde în mare măsură (dar nu în totalitate) Republicii Moldova contemporane. Deoarece, tot în 1918, și Bucovina și Transilvania s-au unit cu România, cele trei uniri fiind cunoscute colectiv drept Marea Unire; în consecință, anul 2018 a avut o încărcătură simbolică pentru unioniști și a fost marcat de Centenarul Marii Uniri.
Comuna Parcova din Republica Moldova a fost prima care a declarat unirea cu România, la 23 ianuarie 2018. A fost urmată de peste o sută de localități din Republica Moldova, inclusiv orașele Cimișlia, Edineț și Ungheni, precum și de câteva raioane, primul dintre acestea fiind Raionul Strășeni. Ca răspuns, comuna Parva din România a declarat unirea cu Republica Moldova la 19 februarie 2018, fiind urmată de zeci de localități, inclusiv orașe mari precum Iași, Constanța, Brașov, Craiova și capitala București, precum și de mai multe județe, primul dintre acestea fiind județul Prahova. Membrii diasporei Republicii Moldova și României au emis declarații de unire în Belgia, Canada, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia și Regatul Unit, inclusiv în Parlamentul European; de asemenea, au făcut-o studenți și profesori din Republica Moldova și România, școli primare și licee, universități, mănăstiri și parohii, asociații unioniste și persoane fizice, precum și veterani ai Războiului din Transnistria și semnatari ai Declarației de independență a Republicii Moldova.
Declarațiile nu au fost menite să producă efecte juridice, însă puternica lor valoare lor simbolică a stârnit reacții atât în Republica Moldova, cât și în România. Ele au primit un răspuns negativ din partea președintelui Republicii Moldova de la acea vreme, Igor Dodon, și a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), formațiune căreia Dodon îi fusese afiliat înainte să de a fi ales președinte. Dodon a calificat declarațiile ca o amenințare la adresa statalității moldovenești. În România, Parlamentul a adoptat o declarație care exprima legitimitatea dorinței acelor cetățeni moldoveni care sunt favorabili unirii cu România și disponibilitatea statului român de a răspunde oricăror demersuri către unire venite din partea populației Republicii Moldova.
Declarații de unire Republica Moldova Localități Localitățile din Republica Moldova care au declarat unirea cu România în 2018 sunt cuprinse în lista de mai jos. Mass-media din Republica Moldova și România au publicat mai multe liste proprii, care diferă ca grad de completitudine și în privința ordinii în care aceste localități au declarat unirea. Lista de mai jos se bazează în principal pe informațiile din aceste articole de presă, din care au fost utilizate doar datele exacte și verificabile, care nu se contrazic între ele. Totuși, unele localități care lipsesc din aceste articole, precum și detalii suplimentare pentru fiecare localitate, pot avea la bază alte surse; aceste cazuri sunt marcate prin citări corespunzătoare.
În total, aproximativ 163 de localități (orașe, comune, municipii sau sate) din Republica Moldova au declarat unirea cu România. Lista nu include localități care n-au făcut acest lucru în mod individual, dar care fac parte dintr-o unitate administrativă superioară (comună, municipiu sau raioan) care a procedat astfel.
Parcova (raionul Edineț) – 23 ianuarie 2018. Declarația a fost semnată de primarul Marcel Snegur și de o parte dintre consilierii locali. Comuna Parcova este alcătuită din satele Parcova și Fîntîna Albă. Declarația a fost semnată în Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită anual la 24 ianuarie. Ulmu (raionul Ialoveni) Bardar (raionul Ialoveni) Ruseștii Noi (raionul Ialoveni) Puhoi (raionul Ialoveni) Văsieni (raionul Ialoveni) Feștelița (raionul Ștefan Vodă) Opaci (raionul Căușeni) Gotești (raionul Cantemir) Săseni (raionul Călărași) Nișcani (raionul Călărași) Sărătenii Vechi (raionul Telenești) Grătiești (municipiul Chișinău) Boghiceni (raionul Hîncești) Codreanca (raionul Strășeni) Floreni (raionul Anenii Noi) Tîrșiței (raionul Telenești) – 9 februarie 2018. Măgurele (raionul Ungheni) Răzeni (raionul Ialoveni) Cucoara (raionul Cahul) Meleșeni (raionul Călărași) Băcioi (municipiul Chișinău) – 13 februarie 2018. Declarația a fost semnată de primarul Vitalie Șalari, de viceprimarul comunei, de secretarul comunei și de 14 dintre cei 23 consilieri locali. Documentul a condamnat, de asemenea, Pactul Molotov–Ribbentrop. Ulterior, la 29 martie 2018, consiliul local al comunei Aleșd din România a semnat o declarație de unire cu Republica Moldova și cu Băcioi - cele două localități fiind deja înfrățite - în prezența primarului și viceprimarului Băcioiului. Ordășei (raionul Telenești) Visoca (raionul Soroca) Bădiceni (raionul Soroca) Drăsliceni (raionul Criuleni) Ghiduleni (raionul Rezina) Capaclia (raionul Cantemir) Ursoaia (raionul Căușeni) Cimișlia (oraș, raionul Cimișlia) – 16 februarie 2018. Declarația a fost semnată de primarul Gheorghe Răileanu și de autoritățile locale, care au votat, de asemenea, declararea anului 2018 drept Anul Centenarului Marii Uniri. Cimișlia a fost primul oraș din Republica Moldova care a votat unirea cu România. Vatici (raionul Orhei). Ciorești (raionul Nisporeni) Horești (raionul Ialoveni) Chetrosu (raionul Drochia) Cenac (raionul Cimișlia) Scoreni (raionul Strășeni) Mereni (raionul Anenii Noi) Mălăiești (raionul Orhei) Tătărești (raionul Strășeni) Negrești (raionul Strășeni) Coșeni (raionul Ungheni) – 22 februarie 2018. Călimănești (raionul Nisporeni) Miclești (raionul Criuleni) Gura Galbenei (raionul Cimișlia) Colonița (municipiul Chișinău) Călărași (raionul Călărași) Slobozia Mare (raionul Cahul) Copăceni (raionul Sîngerei) Ciuciuleni (raionul Hîncești) Cruzești (municipiul Chișinău) Tănătari (raionul Căușeni) Sinești (raionul Ungheni) Păulești (raionul Călărași) Peticeni (raionul Călărași) Lozova (raionul Strășeni) Recea (raionul Strășeni) Carahasani (raionul Ștefan Vodă) Ciocîlteni (raionul Orhei). Copceac (raionul Ștefan Vodă) Țînțăreni (raionul Telenești) Cucuruzeni (raionul Orhei). Mitoc (raionul Orhei) Brînzenii Noi (raionul Telenești) Secăreni (raionul Hîncești) Horodiște (raionul Călărași) Buda (raionul Călărași) Sireți (raionul Strășeni) Chircăiești (raionul Căușeni) Cuhnești (raionul Glodeni) Bolohan (raionul Orhei) Sîrma (raionul Leova) Vărzărești (raionul Nisporeni) Javgur (raionul Cimișlia) Marinici (raionul Nisporeni) Aluniș (raionul Rîșcani) Ișcălău (raionul Fălești) Pitușca (raionul Călărași) Hirișeni (raionul Telenești) Vălcineț (raionul Călărași) Văleni (raionul Cahul) Colibași (raionul Cahul) Brînza (raionul Cahul) Sipoteni (raionul Călărași) Scorțeni (raionul Telenești) Tigheci (raionul Leova) Domulgeni (raionul Florești) Măgdăcești (raionul Criuleni) Dereneu (raionul Călărași) Morozeni (raionul Orhei) Tocuz (raionul Căușeni) Hîrcești (raionul Ungheni) Săiți (raionul Căușeni) Palanca (raionul Ștefan Vodă) Mașcăuți (raionul Criuleni) Biești (raionul Orhei) Bravicea (raionul Călărași) Popeasca (raionul Ștefan Vodă) Sărata-Galbenă (raionul Hîncești) Stolniceni (raionul Hîncești) Carabetovca (raionul Basarabeasca) – 5 martie 2018. Declarația a fost semnată de primarul Sergiu Răcilă și de o parte dintre consilierii locali. Carabetovca a fost a 100-a localitate din Republica Moldova care a adoptat o declarație de unire cu România și prima din raionul Basarabeasca care a procedat astfel. Cojușna (raionul Strășeni) – 7 martie 2018. Declarația a fost semnată de primarul Sergiu Jereghi, de viceprimarul Igor Crăciun, de consilierii locali, de niște profesori și de alți locuitori ai satului. Semnarea a avut loc împlinirea a 490 de ani de la prima atestare documentară a satului Cojușna în documentele istorice. Ulterior, consiliul local din Cojușna a aprobat, cu majoritate de voturi, redenumirea a două străzi: Strada Podgorenilor, una dintre arterele principale ale localității, a devenit „Strada Centenarului”, iar o altă stradă a primit denumirea „Strada Unirii”. Propunerea a aparținut consilierului local Vitalie Jereghi. Fetești (raionul Edineț) Gordinești (raionul Edineț) Budești (municipiul Chișinău) Crihana Veche, Cahul (raionul Cahul) Sadova (raionul Călărași) – 10 martie 2018. Despre această declarație au scris multe surse mass-media din Republica Moldova și România, satul fiind localitatea natală a lui Igor Dodon, Președintele Republicii Moldova la acea vreme și un adversar puternic al unirii Republicii Moldova cu România. Pepeni (raionul Sîngerei). Malcoci (raionul Ialoveni) Cociulia (raionul Cantemir) Sărăteni (raionul Leova) Căzănești (raionul Telenești) Vorniceni (raionul Strășeni) Trușeni (municipiul Chișinău) Comuna Satul Nou (raionul Cimișlia) Badicul Moldovenesc (raionul Cahul) Nimoreni (raionul Ialoveni) Dolna (raionul Strășeni) Ghidighici (municipiul Chișinău) Micleușeni (raionul Strășeni) Crihana (raionul Orhei). Cioara (raionul Hîncești) Ochiul Alb (raionul Drochia) Ruseni (raionul Edineț) Tătărești (raionul Cahul) Baimaclia (raionul Căușeni) – 20 martie 2018. Declarația a fost semnată în comun primarul comunei Baimaclia, Anatolie Doibani, și primarul comunei Corbi din România, Virgil Baciu. Autoritățile locale din Baimaclia îi invitaseră pe reprezentanții comunei Corbi la eveniment. În aceeași zi, cele două localități s-au înfrățit. Alexandru Ioan Cuza (raionul Cahul) Pogănești (raionul Hîncești) Costești (raionul Ialoveni) Durlești (municipiul Chișinău) Scăieni (raionul Dondușeni) Bălășești (raionul Sîngerei) Pelinei (raionul Cahul) Strășeni (raionul Strășeni) Cărpineni (raionul Hîncești) Cubolta (raionul Sîngerei) Gașpar (raionul Edineț) Edineț (oraș, raionul Edineț) Pănășești (raionul Strășeni) Tuzara (raionul Călărași) Căpriana (raionul Strășeni) Zberoaia (raionul Nisporeni) Ungheni (oraș, raionul Ungheni) Pașcani (raionul Hîncești). Răciula (raionul Călărași) Sociteni (raionul Ialoveni) Verejeni (raionul Telenești) Andrușul de Sus (raionul Cahul) Zubrești (raionul Strășeni) Fundul Galbenei (raionul Hîncești) Petrești (raionul Ungheni) Bursuceni (raionul Sîngerei) Vadul lui Isac (raionul Cahul) Podgoreni (raionul Orhei) Curtoaia (raionul Ungheni) Ciulucani (raionul Telenești) – martie 2018. Declarația a fost semnată de consiliul local din Ciulucani. Zîrnești (raionul Cahul) Camenca (raionul Glodeni) Bahmut (raionul Călărași) Iurceni (raionul Nisporeni) Manta (raionul Cahul) Ratuș (raionul Telenești) Dubăsarii Vechi (raionul Criuleni) – 31 iulie 2018. Declarația a fost semnată de primarul Vitalie Casian, de viceprimar și de aproximativ 200 de locuitori. Batîr (raionul Cimișlia) – 26 august 2018. Au semnat 7 dintre cei 11 consilieri locali ai satului.
Raioane Patru raioane din Republica Moldova au declarat unirea cu România în 2018:
Raionul Strășeni – 21 februarie 2018. Au semnat 19 dintre cei 33 de consilieri raionali. Raionul Strășeni a devenit a 41-a entitate și primul raion din Republica Moldova care a declarat unirea cu România. La acea dată, raionul era alcătuit din 39 de localități. Raionul Telenești – 1 martie 2018. Au semnat 17 dintre cei 33 de consilieri raionali. La acea dată, raionul era alcătuit din 54 de localități.