Ourcq (atestat ca Urc în 855) este un râu din Franța, afluent de dreapta al Marnei, care curge prin departamentele Aisne, Oise și Seine-et-Marne. Valea Ourcq constituie frontiera geografică naturală care separă regiunea Soissonnais la nord de Orxois la sud.
Geografie Râul își are izvorul la Courmont, în departamentul Aisne. Urmează o vale largă și se varsă în Marne în amonte de Meaux, între Congis-sur-Thérouanne și Mary-sur-Marne, după un curs de 86,5 km .
Comune traversate În Aisne Courmont ~ Ronchères ~ Cierges ~ Fresnes-en-Tardenois ~ Sergy ~ Villers-sur-Fère ~ Seringes-et-Nesles ~ Fère-en-Tardenois ~ Saponay ~ Bruyères-sur-Fère ~ Nanteuil-Notre-Dame ~ Oulchy-le-Château ~ Armentières-sur-Ourcq ~ Breny ~ Montgru-Saint-Hilaire ~ Oulchy-la-Ville ~ Vichel-Nanteuil ~ Rozet-Saint-Albin ~ Neuilly-Saint-Front ~ Chouy ~ Marizy-Saint-Mard ~ Noroy-sur-Ourcq ~ Marizy-Sainte-Geneviève ~ Troësnes ~ Silly-la-Poterie ~ La Ferté-Milon
În Oise Marolles ~ Mareuil-sur-Ourcq
În Aisne Montigny-l'Allier
În Oise Neufchelles ~ Varinfroy
În Seine-et-Marne Crouy-sur-Ourcq ~ May-en-Multien ~ Ocquerre ~ Lizy-sur-Ourcq ~ Mary-sur-Marne ~ Congis-sur-Thérouanne
Hidronimie Numele Ourcq apare atestat ca Urc în anul 855. El derivă din rădăcina hidronimică ol. În toponimie și hidronimie se constată frecvent echivalența grupurilor sonore ol, or, ul, ur. Această variație fonetică explică evoluția și forma actuală a denumirii râului, Ourcq.
Bazin hidrografic Ourcq aparține bazinului hidrografic al Marnei, fiind un afluent de dreapta al acesteia. Râul străbate regiuni predominant agricole (Soissonnais, Orxois și Pays de l’Ourcq), iar valea sa largă a fost mult timp utilizată pentru transport și alimentare cu apă, inclusiv prin canalul Ourcq, construit la începutul secolului al XIX-lea pentru aprovizionarea Parisului cu apă.
Afluenți Printre numeroșii afluenți ai Ourcq-ului se numără:
Villon Ruisseau du Moulin Ru de Coupé Ru du Paradis Ruisseau de Favières Ru d’Oie Ru du Pont Brûlé Ru de la Pelle Saint-Georges Ordrimouille Garnier Ru de Chaudailly Wadon Ru de Pudeval Ru du Gril Savières Clignon Ru de la Croix Hélène Gergogne Ru de Chaton Méranne </div>
Hidrologie O parte a cursului râului Ourcq a fost deviată și canalizată în secolul al XIX-lea pentru a deveni o cale fluvială importantă de aprovizionare a Parisului: canalul Ourcq, care alimentează și canalul Saint-Denis, intrând în Paris la nivelul bazinului La Villette. Regimul său hidrologic este de tip pluvial oceanic.
Ourcq la Chouy Debitul râului Ourcq a fost observat timp de 21 de ani (1988-2008), la Chouy, localitate situată la opt kilometri nord-est de La Ferté-Milon, puțin înainte de începutul canalului Ourcq și, prin urmare, la o distanță considerabilă de confluența sa cu Marna. Bazinul hidrografic al râului în acest punct are o suprafață de 345 km².
Debitul râului la Chouy este de 2,12 m³/s.
Ourcq prezintă fluctuații sezoniere de debit relativ moderate. Perioada apelor mari are loc în sezonul de iarnă și se caracterizează prin debite medii lunare cuprinse între 2,97 și 3,62 m³/s, din decembrie până în martie inclusiv (cu un maxim bine conturat în luna ianuarie). Începând din aprilie, debitul scade treptat până la perioada apelor scăzute, care se desfășoară din iunie până în septembrie, ducând la o reducere a debitului mediu lunar până la 1,12 m³/s în luna septembrie, ceea ce rămâne totuși destul de confortabil. Totuși, fluctuațiile de debit pot fi mai importante în funcție de an și pe perioade mai scurte.
Ape scăzute În perioadele de ape scăzute, valoarea VCN3 poate scădea până la 0,530 m³/s, în cazul unei perioade secetoase cu frecvență de cinci ani, adică 530 litri pe secundă. Această valoare este departe de a fi severă și se situează mult peste media cursurilor de apă din regiune.
Viituri Viiturile au o importanță medie, dar nu sunt deloc inexistente. Valorile QIX 2 și QIX 5 sunt de 12, respectiv 17 m³/s. QIX 10 este de 20 m³/s, QIX 20 de 23 m³/s, în timp ce QIX 50 nu a fost calculat.
Debitul instantaneu maxim înregistrat la Chouy în această perioadă a fost de 20,9 m³/s, la 7 decembrie 1988, în timp ce debitul zilnic maxim a fost de 19,6 m³/s, la 23 martie 2001. Dacă primul dintre aceste valori este comparat cu scara QIX a râului, se constată că această viitură nu a atins nici măcar nivelul vicenal, fiind, așadar, deloc excepțională.
Ourcq este un râu relativ abundent în contextul cursurilor de apă din centrul bazinului parizian.
Lama de apă și debitul specific Lama de apă scursă în bazinul său hidrografic este de 194 milimetri anual, ceea ce este într-adevăr mult inferior mediei naționale a Franței pentru toate bazinele (320 milimetri/an), dar și semnificativ sub media bazinului Marnei (274 milimetri/an la Gournay-sur-Marne, la porțile Parisului). Debitul specific al râului are, prin urmare, valoarea de 6,1 litri pe secundă și pe kilometru pătrat de bazin.
Faună piscicolă Râul Ourcq prezintă o faună acvatică foarte diversificată: obleț (Alburnus alburnus), boiștean (Phoxinus phoxinus), țipar cu trei spini (), țipar mic (Pungitius pungitius), roșioară (Scardinius erythrophthalmus), babușcă (Rutilus rutilus), clean mic (Leuciscus leuciscus), scobar (Chondrostoma nasus), porcușor comun (Gobio gobio), mreană (Barbus barbus), lin (Tinca tinca), crap solzos și crap oglindă (Cyprinus carpio carpio), crap comun (Cyprinus carpio), clean (Squalius cephalus), ghiborț (Gymnocephalus cernua), șalău (Sander lucioperca), biban comun (Perca fluviatilis), biban soare (), știucă (Esox lucius), somn european (Silurus glanis), plătică (Abramis brama), păstrăv (Salmo trutta), păstrăv fântânel (Salvelinus fontinalis), zglăvoacă (Cottus gobio), anghilă europeană (Anguilla anguilla), cicar (Lampetra planeri), păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss) (introdus) și păstrăv de lac () (introdus?).
În anul 2003, lucrări importante de „desfundare” a râului între Breny și Le Port-au-Perche, precum și un dragaj drastic al anumitor sectoare, au perturbat profund mediul acvatic al râului Ourcq. De atunci, zonele liniștite și adânci, adăpost pentru crapi, știuci și alți pești adepți ai curenților lenți, au cunoscut o accelerare a curentului ca urmare a înlăturării arborilor căzuți pe fundul râului, care încetineau anterior scurgerea. Consecința a fost că, în decurs de zece ani, 40% din populația piscicolă a râului Ourcq a dispărut. Bancurile de nisip care adăposteau pâlcuri de Ranunculus acvatici și, mai ales, de nufăr galben (Nuphar lutea) au suferit distrugeri majore și întâmpină în prezent dificultăți în refacere.
În perioada de iarnă, nivelul râului este echivalent cu nivelul de vară (iulie) din trecut (perioada de ape scăzute), iar nivelul estival devine uneori îngrijorător (de pildă, în vara anului 2008 s-a înregistrat un nivel de 37 cm, comparativ cu media normală de 130 cm, înainte de dragaj, între Breny și Rozet-Saint-Albin, în zona mlaștinii de la Rozet).
Râul Ourcq este, de asemenea, supus unor fluctuații foarte mari ale nivelului său, cauzate de devierea cursului prin mai multe mori, printre care una dintre cele mai importante din regiune, moara Hoche, situată pe malurile Ourcq-ului la Rozet-Saint-Albin. Această moară tradițională este ultima moară independentă din departamentul Aisne. Ea își deschide porțile de evacuare într-o manieră intempestivă, ceea ce provoacă o scădere accentuată și bruscă a nivelului în amonte și o accelerare a debitului în aval. O altă cauză a acestor variații de curent și a scăderii generale a nivelului apei este legată de o intervenție asupra fostei ecluze de la Marizy-Saint-Mard în anul 2006. Această veche ecluză, cu o vechime de peste 150 de ani, se afla într-o stare avansată de degradare și nu mai funcționa. Apa se scurgea printre patru ziduri care adăposteau fostele porți de reglare, adesea obstruate de trunchiuri de arbori, iar apoi curgea pe o pantă de 130 cm. În timpul reabilitării acestei porțiuni a râului, panta a fost refăcută doar la 80 cm, ceea ce a condus la o scădere a nivelului inițial din amonte cu peste 50 de centimetri.
În fine, o analiză recentă (2010) realizată de Sistemul de Evaluare a Calității (SEQ-Eau) – „care identifică natura perturbărilor și evaluează incidențele asupra mediului” – a relevat anumite deficiențe. În viitor, vor putea fi incluse și alte tipuri de date: ecotoxicologice, concentrații de radioelemente etc. Sistemul actual ia în considerare aproximativ cincisprezece tipuri de alterări, susceptibile să afecteze funcțiile cursului de apă – în special potențialul biologic al apei (capacitatea sa de a susține viața) – precum și utilizările potențiale ale acesteia (producerea de apă potabilă, agrement, sporturi acvatice, irigații…). SEQ-Eau oferă posibilitatea de a evalua calitatea apei, pentru fiecare tip major de poluare, pe o scară indicelui de la 0 la 100 și pe o scară cromatică cu 5 culori. Acest sistem permite evaluarea incidenței calității apei asupra potențialului biologic și asupra posibilităților de utilizare a apei.
Rezultatele au arătat că apa prelevată la podul din Chouy, precum și la podul de la Moulin le Comte (între comuna Noroy-sur-Ourcq și comuna Marizy-Sainte-Geneviève), conținea urme de poluanți tipici agriculturii intensive: produse fitosanitare (erbicide, fungicide sau insecticide), precum și detergenți – fosfați → proveniență domestică (deturnanți de rufe), îngrășăminte – nitrați → proveniență agricolă, și solvenți – hidrocarburi aromatice → proveniență domestică și agricolă.
Bilanț ecologic Modificarea radicală și insuficient calculată a mediului acvatic al râului Ourcq a condus, în mai puțin de zece ani, la dispariția mai multor specii piscicole, precum micile lampreii, zglăvoaca, păstrăvul indigen și boișteanul, pești tipici pentru râul Ourcq pe tronsonul Port-au-Perche – Breny. În plus, populațiile de știucă au devenit foarte reduse din cauza mai multor factori: dispariția adăposturilor tipice (ramuri, arbori căzuți, pâlcuri de nuferi și plante acvatice); diminuarea numărului de prăzi (scăderea masivă a bancurilor de pești albi după 2001, din cauza creșterii bruște a curentului); viituri aproape inexistente după 2001, luncile inundabile nemaifiind acoperite de apă sau fiind inundate doar parțial (de exemplu, lunca inundabilă de la Marizy-Saint-Mard, o zonă tipică de reproducere, nu a mai fost funcțională după 2001, fiind acoperită de apă maximum 2–3 zile pe an, insuficient pentru reproducerea știucii).
Literatură Mathieu Bénézet a compus un roman intitulat Pantin, canal de l’Ourcq. Miriam Cendrars evocă, în biografia sa dedicată lui Blaise Cendrars, „plimbările de-a lungul canalului Ourcq” alături de o tânără femeie.
a compus următoarea fabulă în perioada în care era președinte al Republicii, iar afacerea Dreyfus diviza societatea franceză. Morala fabulei se prezintă sub forma unui calambur:
evocă forma feminină a râului în poemul „GO 151” (1967): „aproapele și naiva apă mâloasă l’ourcque”.
Jacques Prévert face referire la el în poemul „”, 1945.
În „”, un basm de Alexandre Dumas (publicat în volumul Causeries, 1860), personajul Mocquet, aflat în stare de ebrietate, cade în râul Ourcq.
Note
Vezi și Sena Râul Marna
Legături externe
Categorie:Râuri din Franța