Rohozna (în ) este un cartier al municipiului Cernăuți, situat în raionul Sadagura. Până în anul 1965 a fost o localitate separată, după care a fost încorporată orașului.
Istorie Conform datelor arheologice, așezarea a apărut cel târziu în secolele al XII-lea – al XIII-lea. Prima mențiune documentară datează din 7 octombrie 1519, când voievodul Ștefăniță Vodă a dăruit satul Episcopiei de Rădăuți. Etimologia denumirii este controversată: potrivit unei ipoteze, satul și-ar fi primit numele de la un proprietar local, Rohozna, în timp ce tradiția populară o leagă de planta rogoz (stuf).
Localitatea este situată pe malul drept al râului Zădubrovca, într-o zonă mlăștinoasă, pe drumul ce leagă Cernăuți de Zastavna. De-a lungul secolelor, satul a fost împărțit și deținut de mai multe familii boierești moldovene, printre care Cantacuzino, Cracalia, Brânzanul, Mateiaș, Ursachi și Potlog. În secolul al XVIII-lea, în urma colonizării inițiate de administrația moldovenească sub Ioan Teodor Callimachi, în Rohozna s-au stabilit ruteni.
În perioada habsburgică, localitatea a fost inclusă în Ducatul Bucovinei, făcând parte din districtul Cernăuți. Conform recensământului din 1908, avea 3.967 de locuitori, majoritatea ruteni și evrei, precum și o minoritate românească, poloneză și armeană. La Recensământul din 1930, localitatea a fost considerată o suburbie a Sadagurei.
În 1965, Rohozna a fost alipită orașului Sadagura, devenind parte a raionului Sadagura din municipiul Cernăuți.
Jubileul de 500 de ani La 3 iulie 2018, Consiliul municipal Cernăuți a decis organizarea sărbătoririi a 500 de ani de la prima atestare documentară a Rohoznei. A fost constituită o comisie de organizare prin dispoziția secretarului Consiliului municipal, Vasîl Prodan. Pe parcursul anului 2019 au fost organizate expoziții și conferințe tematice, culminând cu evenimentul aniversar din 13 octombrie 2019.
Educație În anii 1860 a fost construită o școală primară cu predare în limba germană, întreținută din contribuțiile comunității locale și ale baronului Xenofon Mustață. În anii 1890, școala a devenit de șase clase, iar după 1918 a trecut la predarea în limba română. În 1940 a fost transformată în școală ucraineană, cu predare obligatorie a limbii ruse. În 1972 a fost inaugurat actualul local al Școlii generale nr. 39 din Cernăuți, situat pe strada Karbulițkîi.
Lăcașuri de cult Prima biserică din lemn cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” a fost ridicată în 1680 din contribuția enoriașilor. A fost reconstruită în 1857 și pictată din nou în 1875.
În 1923 a fost sfințită actuala biserică de zid, ridicată după aprobările primite în 1912. Biserica a funcționat neîntrerupt și în perioada sovietică. În 1992, comunitatea parohială a trecut de la UOC-MP la UOC-KP, unde s-a introdus slujirea în limba ucraineană.
Cultură și presă La începutul secolului al XX-lea, în Rohozna a fost editat ziarul ucrainean Naŭka, coordonat de învățătorul și publicistul Vasîl Kazarișciuk.
În anul 1927, în apropierea localității a fost deschis aeroportul din Cernăuți.
Personalități Benno Straucher (1854–1940), politician austriac și român. Francisc Iosif Rainer (1874–1944), medic român. Ostap Vîlșina (1899–1924), poet ucrainean.
Note
Bibliografie Emil Grigorovitza, Dicționarul geografic al Bucovinei, Cernăuți, 1908. Documente moldovenești privind moșiile din ținutul Cernăuți (1600–1775). Arhivele Statului din Cernăuți, fonduri istorice.
Categorie:Bucovina Categorie:Cernăuți