Delémont (în ) este reședința cantonului Jura, precum și a districtului omonim, în Elveția, situată în centrul patrulaterului format de orașele apropiate Basel (40 km), Biel/Bienne (50 km), La Chaux-de-Fonds (~ 60 km) și Belfort (65 km). Ea se află la 90 km de Berna, 120 km de Zürich și 200 km de Geneva. Delémont — cu 13.493 de locuitori la 10 ianuarie 2015 — este deservit de calea ferată și de autostrada A16 (segment al rutei europene 27).
Orașul vechi (Vieille ville), centru istoric bine conservat și restaurat, este înconjurat de cartierul comercial al gării, mai multe zone de activitate, cartiere rezidențiale, precum și spații de agrement și sport.
Aici se află sediul Parlamentului și al Guvernului Republicii și Cantonului Jura.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Localizare Comuna Delémont se întinde pe 21,99 km². La recensământul din perioada 2013–2018, suprafețele de locuințe și infrastructuri reprezentau 21,6 % din suprafața totală, terenurile agricole 35,2 %, suprafețele împădurite 42,6 %, iar suprafețele neproductive 0,8 %. Delémont se află la 40 de kilometri de Basel și la 50 de kilometri de Biel/Bienne.
Comune limitrofe
Climă Conform clasificării Köppen, clima din Delémont este o climă oceanică (Cfb).
Transporturi Delémont dispune de o gară CFF importantă, cu legături feroviare către și dinspre , Delle, Biel/Bienne, Geneva/Lausanne și Basel. Din decembrie 2018, odată cu redeschiderea liniei Delle–Belfort (Franța), Delémont este conectat direct la rețeaua de mare viteză europeană prin ramura estică a LGV Rhin-Rhône.
Toponimie Toponimul este alcătuit, probabil, din numele de persoană germanic „Tallo, Tello” și substantivul galo-roman „mont”. Numele său în germană este Delsberg.
Localitatea ar fi fost menționată pentru prima dată (in figo Delomonte) într-un act din anul 736; se întâlnește forma Laimunt în 1181 și Deleymunt în 1225; numele german Telsperg apare încă din secolul al XII-lea, ca patronim al familiei nobile care stăpânea castelul Vorbourg, situat la nord-est de oraș.
Istorie
În regiunea Delémont, primele urme de locuire datează din epoca bronzului (Roc de Courroux). Zona a fost populată și în perioada galo-romană (au fost descoperite vestigii ale unei importante așezări galo-romane la Communance). Începând cu secolele al VI-lea și al VII-lea, fierarii ar fi prelucrat minereul de fier în valea Delémontului, fapt atestat de cuptoarele de reducere timpurii de la Boécourt.
Nucleul urban primitiv, situat în partea de sud a actualului oraș vechi, a fost întemeiat – probabil în jurul anului 1200 – pe un pinten, în apropierea confluenței râurilor și Birs și la intersecția unor drumuri comerciale.
În 1289, documentul de privilegii acordat de episcopul de Basel, Pierre Reich de Reichenstein, a consfințit autonomia comunală și a definit cadrul urban și politic pentru mai multe secole. În 1815, la Congresul de la Viena, o mare parte din vechiul episcopat de Basel a fost atribuit cantonului Berna. Astfel, Delémont a devenit parte a Elveției.
Orașul a fost reședință de district între 1790 și 1795.
În 1875, construcția gării a dat un impuls decisiv dezvoltării economice și demografice a localității, care a depășit vechea incintă medievală și a devenit cel mai mare oraș al cantonului Jura. Votul de autodeterminare al populației jurassiene din 1974 a dus la crearea Republicii și Cantonului Jura, al cărei sediu administrativ Delémont a devenit la 1 ianuarie 1979.
Demografie Comuna număra 12.813 locuitori la 31 decembrie 2024, cu o densitate a populației de 583 loc./km². În perioada 2010–2023, populația sa a crescut cu 9,5 % (canton: 6,4 %; Elveția: 9,4 %). La 31 decembrie 2021, aglomerația Delémont număra 30.792 locuitori.
+ Evoluția populației Delémont (1850–2020) An 1850 1860 1870 1880 1888 1900 1910 1920 1930 1941 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020 Populație 1500 1800 2000 2300 3000 4500 5500 6000 6100 6200 6500 9500 11500 11600 11000 11200 11300 12000
Cultură locală și patrimoniu Locuri și monumente Delémont are un număr important de monumente de interes. Castelul – impunătoare construcție în stil baroc, aflată la intersecția influențelor arhitecturale din Germania de Sud și Franța. Pe amplasamentul fostului castel episcopal medieval, prinț-episcopul Jean-Conrad de Reinach-Hirzbach a ridicat între 1716 și 1721 o reședință de vară construită sub conducerea arhitectului Pierre Racine din Tramelan. Proprietate comunală din 1821, clădirea adăpostește astăzi o școală primară. A fost renovată între 1937–1940, apoi între 2000–2004 de arhitecții Gerster, Kury și Stählin. Biserica Saint-Marcel – acest lăcaș de cult a fost a capitlului din Moutier-Grandval între 1534 și 1792. Clădirea actuală este marcată de stilul baroc târziu și începuturile neoclasicismului. Ea a înlocuit o biserică gotică medievală și a fost construită între 1761–1767 după planurile topografului francez Pierre-François Pâris (tatăl celebrului ), planuri retușate de arhitecții și antreprenorii Gaetano Matteo Pisoni, Samuel Werenfels, Henri Schler și Louis Beuque. Restaurată între 1972–1975. Primăria (Place de la Liberté) – construită între 1742–1745 de arhitectul Johann Caspar Bagnato. Etajul superior a fost adăugat în 1868–1869. Poarta Porrentruy sau Poarta Domnului Prinț – 1756–1759. Fântâna Sălbaticului (Fontaine du Sauvage, 1576) – realizată de sculptorul Laurent Perroud din Cressier. „Sălbaticul” ține stema orașului. Fântâna Sfântului Mauriciu, cunoscută și sub numele de „a Războinicului roman” (Fontaine Saint-Maurice, 1576–1577) – operă a sculptorului Hans Michel din Basel. Fântâna Fecioarei, cunoscută și sub numele de „Notre Dame” (Fontaine de la Vierge, 1576) – fust și statuie a Fecioarei cu Pruncul, realizate de sculptorul Hans Michel din Basel. Rue de la Préfecture 12 (1700) – fostă casă a familiei de Granvillers, a aparținut lui , laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1902. Clădirea Parlamentului și a Guvernului (Rue de l’Hôpital 2) – fostă castelanie, prefectură și ulterior palat de justiție. Clădire de stil gotic târziu, transformată în 1717 pentru a găzdui castelanul, apoi modificată din nou în 1831 și 1843–1846. Renovare și adăugarea de închisori în partea nordică, realizate de Jeanne Bueche între 1969–1971. Turnul Arhivelor sau al Franche Courtine – vestigiu al vechii incinte urbane, cu diverse faze de construcție ce datează încă din secolul al XIII-lea. Poarta Lupului (Porte au Loup, 1775) – realizată de Henri Parrat, cu cadran solar din 1776. Fosta mănăstire a Ursulinelor – construit ca spital al orașului (1696–1700) de Jean-Jacques Cuenin și Nicolas Schelhorn. Clădirea a adăpostit mănăstirea Ursulinelor până în 1786, apoi a devenit cazarmă franceză, ulterior colegiu, spital de district și azil comunal. Transformată între 1960–1962, apoi 1972–1973. Cimitirul și capela Saint-Michel (1613–1614), realizată de Gérie Monnin. Clădire în stil gotic târziu, restaurată între 1966–1967. Școala cantonală de cultură generală, situată în fosta mănăstire al Capucinilor (1629–1631). La est se află o clădire în stil elvețian, sau Heimatstil (1914–1915), realizată de arhitecții Frey și Saager. Sinagoga (1911), operă a lui Arthur Roos din Mulhouse. Gara (1875), proiectată de arhitectul Frédéric-Louis de Rutté. Rotonda pentru locomotive (1889), realizată de Otto Frey (renovată în 1997, astăzi muzeu privat de locomotive). Podul Maltière (secolul al XVI-lea), renovat în 1637 Capela Notre-Dame-de-Montcroix (1950–1952), proiectată de Jeanne Bueche.
Personalități (1843-1914), Premiul Nobel pentru Pace în 1902 Eric Hänni (1938-2024), medaliat cu argint la JO de la Tokyo, judo, 1964 (1977-), astrofizician , (1913-1985), pictoriță suprarealistă, nepoata lui Lise și Théo Wenger, fondatorii cuțităriilor eponime. A locuit la Delémont între 1914 și 1918. (1940 - ), compozitoare născută la Delémont
Note
Bibliografie
Vezi și Listă de localități din cantonul Jura
Legături externe
Resurse relevante pentru spectacole:
Resurse relevante pentru muzică:
Note în dicționare sau enciclopedii generale:
Categorie:Comune din cantonul Jura Categorie:Orașe din Elveția Categorie:Eponime ale asteroizilor