Alberto Otárola () este un avocat și politician peruvian.
A ocupat funcția de ministru al Apărării în timpul președinției lui Ollanta Humala între 2011 și 2012 și din nou în primul guvern al președintei Dina Boluarte, între 10 și 21 decembrie 2022.
A fost președinte al Consiliului de Miniștri în cadrul al doilea guvern al Dinei Boluarte, între 21 decembrie 2022 și 6 martie 2024. La 5 martie 2024, implicat într-un caz de trafic de influență, Alberto Otárola și-a anunțat demisia.
Biografie Studii Fiu al profesorilor Saturnino Otárola Cáceres și Olga Peñaranda Mazzini, aceasta din urmă fiind descendentă a revoluționarului italian Giuseppe Mazzini, Alberto Otárola a absolvit în 1991 Facultatea de Drept a Universității San Martín de Porres din Lima, cu teza intitulată „Dreptul internațional al drepturilor omului și inserția sa în sistemul constituțional peruvian”.
De asemenea, Otárola deține un master în științe politice și guvernare, cu specializare în politică publică și management public, obținut la Universitatea Pontificală Catolică a Peru, și a participat la cursuri interdisciplinare de specializare în domeniul drepturilor omului organizate de Institutul Interamerican pentru Drepturile Omului din Costa Rica.
Carieră profesională Profesor și avocat Alberto Otárola a fost consilier al Comisiei Speciale pentru studiul violenței politice și director legislativ al Senatului Republicii Peru (1988–1992). De asemenea, a fost numit agent al statului la Curtea Interamericană a Drepturilor Omului, în timpul guvernului lui Valentin Paniagua, în 2001.
A activat ca profesor în drept constituțional, dreptul muncii și științe politice, rezolvarea conflictelor și drepturi fundamentale la Universitatea din Lima, la Colegiul Superior de Război al Marinei Peruane, la Academia Magistraturii din Peru și la ESAN.
Este asociat fondator și avocat principal la Estudio Otárola & Priale Abogados SCRL.
Consilier și vice-ministru În timpul guvernului președintelui , Alberto Otárola a fost consilier al Ministerului Apărării și al conducerii superioare a ministerului, implicat în restructurarea ministerului și reformarea forțelor armate, între ianuarie 2002 și aprilie 2003. Ulterior, a fost numit vice-ministru pentru Afaceri Economice și Administrative în cadrul Ministerului Apărării, între mai 2003 și iunie 2004.
Alberto Otárola a candidat la Congresul Republicii Peru pe listele partidului de centru-stânga și social-democrat Fuerza Social la alegerile generale din 2011, dar nu a fost ales. În august aceluiași an, a fost numit vice-ministru al Ordinii Interne în cadrul Ministerului de Interne.
Ministru al Apărării În timpul președinției lui Ollanta Humala La 10 decembrie 2011, în cadrul primului remaniament al președinției lui Ollanta Humala, Alberto Otárola a fost numit ministru al Apărării.
În timpul mandatului său, Otárola s-a confruntat cu un grup terorist implicat în traficul de droguri, activ în localitatea Vizcatán.
La 9 aprilie 2012, un grup de teroriști a răpit 36 de muncitori ai companiei TGP (Transportadora de Gas del Perú) în orașul Kepashiato. Ca răspuns, guvernul a lansat „Operațiunea Libertad”, desfășurând forțe militare și polițienești în regiune. Conform versiunii oficiale, ostaticii au fost eliberați sub presiunea forțelor armate, la 14 aprilie. Totuși, operațiunea a avut ca rezultat moartea a opt soldați și mai mulți răniți.
Au apărut ulterior zvonuri despre o „operațiune impecabilă”, dar acestea au fost rapid contestate de opinia publică, indignată de faptul că trei polițiști au fost abandonați în junglă după ce au coborât din elicopterul care îi transporta, în momentul atacului teroriștilor (12 aprilie). Unul dintre ei, Lander Tamani, a fost ucis în luptă, iar ceilalți doi au fost declarați dispăruți.
După 17 zile, Luis Astuquillca a reapărut în viață, ajungând singur în orașul Kiteni, în ciuda unei răni la picior, în timp ce César Vilca a fost găsit mort de tatăl său, după ce pătrunsese singur în regiune, bazându-se doar pe sprijinul localnicilor. Cu toate acestea, Ministerul de Interne a emis o declarație potrivit căreia descoperirea corpului lui Vilca s-ar fi realizat printr-o cercetare intensă efectuată de poliție.
Ca urmare a acestui caz, opinia publică a reacționat negativ, considerând că polițiștii fuseseră abandonați de autorități, cerând astfel demisia ministrului de Interne, Daniel Lozada, și a ministrului Apărării, Alberto Otárola.
La 3 mai 2012, în plenul Congresului a fost prezentată moțiunea de cenzură împotriva lui Lozada și Otárola, pentru „incapacitate, lipsă de leadership și strategie”. La 10 mai, cei doi miniștri și-au prezentat demisia președintelui, pentru a evita moțiunea de cenzură în Congres.
Otárola a candidat la alegerile prezidențiale din 2021, pe poziția de al doilea vicepreședinte al lui Humala, echipa clasându-se pe locul al treisprezecelea în primul tur, cu 1,60 % din voturi.
În timpul președinției Dinei Boluarte La 10 decembrie 2022, exact la nouă ani de la precedenta sa numire, Alberto Otárola a fost din nou numit ministru al Apărării în cadrul guvernului tehnic și de uniune națională al președintei Dina Boluarte. La un moment dat, se preconiza că ar putea fi numit și președinte al Consiliului de Miniștri. Înainte de numire, el era avocat al președintei Boluarte.
La 14 decembrie, Otárola a decretat starea de urgență, permițând, printre altele, desfășurarea armatei împotriva protestatarilor, pentru o perioadă de 30 de zile. În ziua următoare, orașul Ayacucho, din sudul țării, a fost scena unei represiuni violente, soldată cu moartea prin împușcare a opt persoane, la care se adaugă cele șapte victime din câteva zile mai devreme, în regiunea Apurimac, tot în sud. Începând cu 16 decembrie, a fost decretată stare de interdicție a circulației în cincisprezece provincii ale țării. La 17 decembrie, cel puțin douăzeci de persoane au fost ucise, majoritatea prin împușcare, victime ale represiunii polițienești și militare, de la începutul manifestațiilor.
Președinte al Consiliului de Miniștri La 21 decembrie, Otárola a fost numit președinte al Consiliului de Miniștri.
El a continuat o represiune dură împotriva manifestațiilor, descriindu-le ca un „efect al loviturii de stat” și susținând că acestea sunt „ghidate de interesele unor puteri străine și finanțate din banii traficului de droguri”.
În ianuarie, procurorul statului, Patricia Benavides, a anunțat deschiderea unei anchete preliminare împotriva Dinei Boluarte, a lui Alberto Otárola și a altor miniștri, pentru fapte de „genocid, omor calificat și vătămări grave, comise în timpul manifestațiilor din decembrie 2022 și ianuarie 2023 în regiunile Apurimac, La Libertad, Punon, Junin, Arequipa și Ayacucho”. În Peru, termenul de „genocid” desemnează un masacru.
La 5 martie 2024, Alberto Otárola și-a anunțat demisia, suspectat de trafic de influență după dezvăluirea unor înregistrări audio în presă. Otárola neagă orice corupție și denunță un „complot” împotriva sa, pus la cale de fostul președinte .
Note
Legături externe
Categorie:Nașteri în 1967 Categorie:Nașteri pe 13 februarie Categorie:Peruani în viață Categorie:Avocați peruani Categorie:Politicieni peruani Categorie:Miniștri ai apărării Categorie:Prim-miniștri