Ițhak Friedman (în ; ) a fost un rabin hasidic, al patrulea conducător al dinastiei Bohush, ultimul care a trăit în România. A activat în România și, ulterior, în Israel, unde a fost considerat unul dintre reprezentanții importanți ai curentului hasidic originar din Moldova.

Biografie Ițhak Friedman s-a născut la 23 mai 1903 în localitatea Șpîkiv, ca fiu al rabinului Șalom Iosef Friedman din Șpikov și al soției acestuia, Feiga, fiica rabinului Mordehai Twersky din Șpîkiv. Prin descendență, era nepot al rabinului David Friedman și strănepot al rabinului Isac Friedman din Buhuși; stră-strănepot al rabinului Șalom Iosef Friedman din Sadagura și stră-stră-strănepot al rabinului Israel Friedman din Rujîn, unul dintre fondatorii hasidismului din Europa de Est. Dinastia își revendica genealogia spirituală de la rabinul Dov Ber, maggidul din Mezritch, succesorul lui Baal Șem Tov.

După Primul Război Mondial, tatăl său a rămas singurul admor al dinastiei rabinice Rujîn aflat sub dominație sovietică, iar hasidimii din regiune apelau la el pentru îndrumare religioasă. În 1920, Ițhak Friedman a primit heter hora’ah (autorizația rabinică de a emite decizii halahice) din partea rabinului Yehuda Leib Țirelson din Chișinău. În același an, o epidemie de tifos izbucnită în RSS Ucraineană a provocat moartea ambilor părinți la un interval de două săptămâni. Friedman s-a îmbolnăvit la rândul său și nu a putut ține doliul tradițional (șivá).

Activitatea în România După vindecare, el și fratele său mai mare, David, au fost desemnați să continue conducerea comunității hasidice din Șpîkiv. În contextul persecuțiilor sovietice împotriva liderilor religioși evrei, Ițhak Friedman a părăsit teritoriul sovietic și s-a refugiat în România, stabilindu-se la Buhuși. A fost primit de unchiul său, rabinul Mendel Friedman, conducătorul comunității locale, cu a cărui fiică, Iocheved Feiga, s-a căsătorit în 1924.

În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, când numeroși evrei s-au refugiat în capitala București din teritoriile aflate sub ocupație nazistă, locuința sa din strada Olteni nr. 38 a devenit un punct de sprijin pentru refugiați și persoane aflate în dificultate. Sub îndrumarea sa, casa a funcționat ca un loc de întâlnire pentru membri ai comunității evreiești, dar și pentru scriitori, ziariști și profesori, fiind cunoscută ca un spațiu de adăpost și solidaritate în anii regimului antonescian. Printre cei sprijiniți s-a numărat și Herșcu Rabinsohn, tatăl Anei Pauker, marginalizat de comunitatea evreiască din București din cauza legăturilor fiicei sale cu mișcarea comunistă, pe fondul temerilor de represalii din partea regimului Antonescu. Potrivit istoricului Robert Levy, în acei ani marcați de privațiuni alimentare și de restricții severe, singurul care i-a rămas aproape a fost rabinul Ițhak Friedman. În semn de recunoștință, în 1949, Ana Pauker i-a trimis acestuia, prin intermediul fratelui ei, Zalman, un dar simbolic de Tu Bișvat, constând într-un coș cu fructe (portocale, migdale etc.), într-o perioadă în care asemenea produse lipseau cu desăvârșire din București.

După moartea socrului său, în 1943, Ițhak Friedman a devenit conducătorul dinastiei Bohush.

Stabilirea în Israel După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, numeroși evrei din România s-au stabilit în Israel. În această perioadă, Ițhak Friedman a sprijinit emigranții evrei în obținerea documentelor necesare plecării, continuând această activitate până în 1951, când presiunile autorităților au crescut, iar situația sa personală a devenit periculoasă. Locuința sa a fost supravegheată de agenți ai serviciilor secrete, care raportau activitatea rabinului.

La 9 mai 1951, de Pesah Șeni, Ițhak Friedman a emigrat în Israel, împreună cu soția și fiica sa, stabilindu-se la Tel Aviv. A locuit pe strada Wolfson, colț cu bulevardul Herzl, și a deschis un beit midraș pe bulevardul Rothschild nr. 112. A păstrat aceeași atitudine deschisă și sprijinitoare ca în perioada petrecută la București, primind în casa sa hasidimi din toată țara și din diaspora, fiind activ în cadrul comunității provenite din dinastiile Rujîn și Sadagura.

În 1972 a fondat un kolel (institut de studiu rabinic pentru bărbați căsătoriți) la Tel Aviv, care a fost ulterior mutat la Bnei Brak. În 1985 a înființat Yeșivat Bohush în Bnei Brak, iar în 1987 curtea rabinică Bohush a fost stabilită definitiv acolo.

Vederi religioase și activitate publică Ițhak Friedman era cunoscut pentru atitudinea favorabilă sionismului religios și pentru susținerea statului Israel. În fiecare Zi a Independenței (Yom Ha’atzmaut), oficia rugăciunea Hallel și organiza un tiș festiv, cu predici și cântări hasidice. Într-unul dintre discursurile sale, a interpretat psalmul „LaMenatzeah bin’ginot” (Psalmul 67), compus din 49 de cuvinte, ca o corespondență simbolică cu cele 49 de zile ale numărării Omerului, asociind versetul zilei de 5 Iyar („” – se vor bucura) cu sărbătoarea Zilei Independenței.

Pe fațada locuinței sale din Tel Aviv era arborat drapelul statului Israel. Într-o carte poștală din 1958 adresată unei rude, scria: „Vă rugăm să veniți să ne vizitați la împlinirea a zece ani a statului nostru”, semnând cu urarea „Mo’adim le-simha” („Sărbători cu bucurie”).

Viața personală Ițhak Friedman s-a căsătorit cu Iocheved Feiga, fiica rabinului Mendel Friedman, cu care a avut o fiică:

Șeindel Sara Devorah Friedman (1936 – 23 iulie 2023), căsătorită cu rabinul Israel Șalom Iosef Pinhas Friedman din Pașcani, fiul rabinului Yaakov David Friedman. Cuplul a avut doi copii: Rabi Yaakov Mendel Friedman, succesor al bunicului său, admor de Bohush la Bnei Brak; Yehudit Malka, soția rabinului Țvi Rabinovitz, admorul în Biala Ramat Aharon, autor al lucrării Iyuné Halakhot (trei volume).

Deces Ițhak Friedman obișnuia să își petreacă verile în stațiunea Arosa din Elveția. A decedat acolo la 13 august 1992, la vârsta de 89 de ani. Trupul său a fost adus în Israel și înmormântat în cimitirul Nahalat Ițhak din Givatayim, în parcela dedicată admorilor din dinastia Rujîn.

Note

Categorie:Nașteri în 1903 Categorie:Nașteri pe 23 mai Categorie:Decese în 1992 Categorie:Decese pe 13 august Categorie:Rabini români Categorie:Evrei români Categorie:Oameni din Buhuși