Bombardarea Brașovului în Al Doilea Război Mondial

Bombardarea Brașovului în Al Doilea Război Mondial a constat dintr-o serie de bombardamente strategice din partea Forțelor Aliate, bombardamente care au avut loc în primăvara și în vara anului 1944. Raidurile de bombardament asupra Brașovului au fost efectuate de către avioane ale Royal Air Force (RAF) și United States Army Air Forces (USAAF) de la bazele aeriene din sudul Italiei.

României, considerată „stația de benzină și de motorină a Axei”, i-a venit rândul să fie atacată în clipa în care a intrat în raza de acțiune a aviației Aliaților. Odată cu succesul Operațiunii Avalanșa și a ocupării sudului Italiei de către Aliații occidentali, aceștia au obținut controlul asupra aeroporturilor din acea zonă, în special a importantului aeroport militar de la Foggia. Aici s-a instalat Armata 15 aeriană americană, dotată cu bombardiere B-17 Flying Fortress și Consolidated B‑24 Liberator, precum și Grupul 205 aerian britanic cu bombardiere Vickers Wellington și Handley Page Halifax. Aflată astfel la aproximativ 900 km depărtare, România a putut fi considerată o țintă de bombardament din momentul în care avioanele de vânătoare americane au putut din punct de vedere tehnic să escorteze bombardierele pe o asemenea distanță. Noile avioane de vânătoare intrate în dotarea Forțelor aeriene ale Statelor Unite North American P-51 Mustang au fost capabile să realizeze escorta bombardierelor pe întreg traiectul către țintele din România. Cu performanțe superioare la mare altitudine, acestea au surclasat destul de ușor principalele avioane de vânătoare ale celui de-al Treilea Reich: Messerschmitt Bf 109 și Focke-Wulf Fw 190 precum și avioanele IAR-80/81 ale Forțelor Aeriene Regale Române.<ref name=dumbraveanu119>Bombardamentele Aviației americane asupra Brașovului..., Dumbrăveanu, 2017, p. 119</ref>

Cele mai puternice bombardamente aeriene au avut loc asupra orașului Ploiești (începând cu 5 aprilie 1944), considerat de generalul american Nathan F. Twining „unul din cele mai bogate izvoare de carburanți de înaltă calitate ale Luftwaffe și Wehrmacht”. În afara Ploieștiului au mai fost bombardate și alte orașe: București, Brașov, Timișoara, Turnu Severin, Giurgiu, Reșița, Anina, Deva, Simeria, Hunedoara, Galați, Constanța, Focșani, etc. în care se aflau obiective industriale, aerodromuri, noduri de cale ferată etc. Multe bombardamente au fost executate prin sistemul „covor de bombe”, pe o suprafață mare de teren, cu 300-400 de bombardiere, însoțite de 100-200 de avioane de vânătoare, altele prin sistemul de „navetă” (după ce bombardau obiectivele din România, avioanele aterizau pe unele aerodromuri sovietice, de unde reveneau lovind aceleași obiective de pe teritoriul românesc).

Dacă până în aprilie 1944 cel de-al Doilea Război Mondial părea ceva îndepărtat pentru majoritatea românilor, ziua de 4 a acelei luni a schimbat radical această percepție, odată cu primele raiduri aeriene ale aliaților.Victor Braniște; Bombe și oameni, Gazeta Transilvaniei, Brașov, nr.33, 13 mai 1944, p.1 Primul atac aerian a fost îndreptat asupra Capitalei, vizând zona Gării de Nord, Atelierele CFR și cartierul Grivița. Au urmat raidurile aeriene asupra orașului Ploiești începând cu ziua de 5 aprilie, precum și altele asupra Bucureștiului și a altor orașe din România, cele mai multe lovituri concentrându-se asupra zonei Ploiești - Câmpina. Aliații urmăreau prin aceasta distrugerea pozițiilor economice deținute de cel de-al lll-lea Reich în România, precum și scoaterea României din războiul dus alături de Germania nazistă.Pentelescu, Aurel; Bombardamentele aeriene anglo-americane asupra teritoriului României în perioada aprilie-august 1944. Atitudinea lui Gheorghe Brătianu față de acestea, în Cătălin Turliuc (coord.), Istoria și teoria relațiilor internaționale. Studii, Editura Cantes, Iași, 2000, p. 310

Bombardamentul din 16 aprilie 1944 Brașovul a fost bombardat pentru prima dată la 16 aprilie 1944, în Duminica Paștelui, între orele 11:05 și 11:15. Conform Jurnalului de război al Misiunii Militare germane, confirmat și completat de raportul Consulatului maghiar de la Brașov din data 28 aprilie 1944, la bombardament au participat peste 60 de bombardiereDupă alte surse, atacul din 16 aprilie 1944 a fost susținut de 128 bombardiere. B-24 Liberator și B-17 Flying Fortress, escortate de avioane de vânătoare P-38 Lightning și P-51 Mustang. Avioanele de vânătoare române și germane nu au reușit să doboare decât 5 bombardiere americane, pierzând în luptă 10 avioane. Totodată, coordonarea radio ineficientă de la sol a avioanelor românești le-a obligat pe acestea să revină la baze după numai 30-45 de minute în aer. Mult mai eficiente au fost bateriile de apărare antiaerienă instalate pe Tâmpa, Dealul Cetății, Dealul Melcilor și în alte locuri din oraș, inclusiv pe clădirea gării și dotate cu tunuri antiaeriene Rheinmetal Flak 37, asamblate sub licență germană la Uzinele ASTRA din Brașov. Proiectilele acestor tunuri explodau la mii de metri altitudine într-un nor negru, din care se împrăștiau sute de schije în toate direcțiile.Bombardamentele Aviației americane asupra Brașovului..., Dumbrăveanu, 2017, p. 120</ref>

Atacul aliaților a vizat principalele obiective strategice ale Brașovului: Fabrica de avioane (IAR), Gara orașului cu Atelierele de reparații CFR, precum și Uzinele ASTRA, care la acea dată fabricau tunuri antiaeriene, pe lângă activitatea sa originală de reparat locomotive și vagoane. Aceste obiective au fost atinse și distruse parțial de bombardierele americane care au lansat fiecare câte 10 bombe de 227 kilograme, de la o altitudine de 5500 – 6850 metri. De asemenea, bombardamentele au atins și multe ținte civile, producând considerabile pagube materiale precum și un număr mare de victime, deoarece populația a fost alarmată prea târziu, după ce avioanele intraseră în țară pe la Turnu Severin și trecuseră Carpații, practic după începerea atacului și, prin urmare, oamenii nu au reușit să se adăpostească la timp.

Printre clădirile civile afectate de bombardament s-au numărat Palatul de Justiție, Hotelul „Coroana”, turnul de la intrarea bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Piața Sfatului, precum și majoritatea caselor din zona gării. Vila Kertsch a fost de asemenea avariată grav de bombe, inclusiv adăpostul din subsolul vilei unde au murit sufocate 16 persoane, deoarece echipele de salvare nu au putut îndepărta la timp molozul de deasupra lor. Alte bombe au căzut pe Tâmpa și în Șchei, populația de aici încercând să se refugieze în adăposturile construite la Pietrele lui Solomon. Au murit atunci la Brașov 184 de persoane. Cartierele bombardate au fost vizitate atât de mareșalul Ion Antonescu, cât și de Regele Mihai și Regina Mamă.

Bombardamentul din 6 mai 1944 Următorul bombardament asupra Brașovului a avut loc pe 6 mai 1944, susținut de aproximativ 300 de bombardiere B-24 Liberator și B-17 Flying Fortress, cu o escortă de P-51 Mustang și P-38 Lightning. Principalul obiectiv al atacului a fost din nou Fabrica de avioane (IAR), dar au fost bombardate și Triajul Gării și Atelierele CFR.

În urma bombardamentului și a distrugerilor cauzate, capacitatea de producție la IAR Brașov a fost puternic afectată. Continuarea asamblării avioanelor germane Messerschmitt Bf 109 cu materiale rămase neafectate de bombardamente s-a realizat cu mare greutate. Producția de noi avioane IAR 80/81 și motoare a fost oprită definitiv. De asemenea a continuat dispersarea fabricilor și a personalului. Fabrica de celule a fost mutată la Caransebeș și la Topleț, Fabrica de motoare (cu secție de turnătorie și montaj) la Colibași și la Ucea (cu secție de uzinaj), iar Fabricile de armament și accesorii și cea de elice la Câmpulung, în timp ce Secția de aparate de bord a rămas la Săcele. Totuși, unele clădiri ale IAR au supraviețuit bombardamentelor, fiind ulterior consolidate, astfel că au supraviețuit incredibil de bine până în ziua de astăzi ansamblul administrativ proiectat de Octav Doicescu, precum și hangarul acoperit în boltă pentru avioane, cu arce de beton, construit în anul 1927 după proiectul arhitectului George Matei Cantacuzino și care a fost una dintre cele mai performante construcții din România din acea vreme.<ref name=dumbraveanu122>Bombardamentele Aviației americane asupra Brașovului..., Dumbrăveanu, 2017, p. 122

Ca urmare a efectelor bombardamentului precedent din 16 aprilie 1944, administrația orașului Brașov începuse să construiască noi adăposturi pentru populație, dar fiindcă betonul folosit pentru acestea nu a avut suficient timp să se întărească, structurile au cedat ușor la bombardament. Astfel, mulți cetățeni ai Brașovului care au folosit aceste adăposturi care s-au prăbușit, au murit acolo. S-a estimat că din totalul celor 154 de persoane ucise în timpul bombardamentului, aproximativ 60 și-au găsit sfârșitul chiar în adăposturile oficiale.

Bombardamentele din 6 iunie și 4 iulie 1944 Au mai urmat alte 2 bombardamente asupra Brașovului, la 6 iunie (în timp ce debarcarea Aliaților pe coasta din Normandia era în plină desfășurare) și la 4 iulie 1944. La primul raid de bombardament din 6 iunie au participat o mare parte din cele peste 570 de avioane plecate de la bazele din zona Brescia - Bari - Foggia: bombardiere B-24 Liberator și B-17 Flying Fortress, escortate de avioane de vânătoare P-38 Lightning și P-51 Mustang. A fost vizat în primul rând Triajul Gării Brașov și Atelierele CFR. La puțin timp după ora 9:20, clădirea principală a Gării Brașov a fost lovită în plin de bombe, fiind în mare parte distrusă. Raidul a blocat traficul prin gară, a distrus instalații și a avariat un depou de locomotive, magazii, ateliere de reparații, vagoane de marfă, în timp ce unele bombe au lovit ateliere de mașini și clădiri de fabrici, uzina electrică, și o turnătorie a fabricii de avioane. Atacul a mai avariat un pod de cale ferată, două mori, și zone din oraș.

La bombardamentul din 4 iulie 1944, chiar de ziua națională a Statelor Unite ale Americii au participat peste 250 de bombardiere (aceleași B-24 Liberator și B-17 Flying Fortress) cu o escortă de peste 350 de avioane de vânătoare P-51 Mustang și P-38 Lightning. Ținta principală a fost de această dată Rafinăria „Vacuum Oil Company” aflată în imediata apropiere a gării. Atacul a avut loc între orele 10:20 și 10:29, aproximativ 300 de bombe de 227 kilograme fiecare căzând direct peste rafinărie. Concentrația puternică de lovituri asupra rafinăriei a avut ca urmare câteva explozii în zona clădirilor și rezervoarelor, focul extinzându-se atât de rapid încât estimarea precisă a pagubelor a fost imposibilă pe moment datorită norului negru de fum care a acoperit toată zona.

Și în aceste ocazii, Mustangurile americane au surclasat fără drept de apel IARurile, astfel că mareșalul Antonescu le-a dat ordin piloților să evite duelurile aeriene, iar din 20 iulie 1944 avioanele IAR80/81 au fost retrase de la zborul la alarmă.

Galerie de imagini

Note

Referințe

Bibliografie Dumbrăveanu, Traian-Constantin; Bombardamentele Aviației americane asupra Brașovului (16 aprilie 1944), Revista „Țara Bârsei”, Brașov, 2017, ISSN 1583-3119, pp. 119-126 Lectură suplimentară Duțu, Alesandru; Bombardamente anglo-americane asupra României 1942-1944'', Editura Lexon-Prim, Chișinău, 2015

Vezi și Bombardarea Bucureștiului în al Doilea Război Mondial Bombardarea Timișoarei în Al Doilea Război Mondial Bombardarea Clujului în Al Doilea Război Mondial Operațiunea Tidal Wave

Legături externe

Brașov Categorie:Brașov Categorie:1944 în România