Ioasaf Timofei (nume laic: Ioan Timofei, uneori menționat și Timofei Ivanov; ) a fost al zecelea mitropolit al Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România.„His Holiness Metropolitan Bishop Joasaph (1891–1985)”, Episcopia Ortodoxă de Rit Vechi a Slavei, site arhivat în Internet Archive, disponibil la web.archive.org
Biografie S-a născut la 21 august 1891. În anul 1958 a fost hirotonit episcop de Slava, unde a viețuit timp de doi ani în Mănăstirea Uspenia. Ulterior a fost hirotonit în treapta de arhiepiscop al Brăilei și Tulcei, iar imediat după aceea a fost ales de Soborul Mare în funcția de mitropolit al Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România. Alegerea sa în funcția de mitropolit al cultului creștin de rit vechi din România a fost recunoscută de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România printr-un decret din 28 octombrie 1968. La ceremonia sa de întronizare au fost prezenți epicopii Ambrosie al Slavei și Ciprian al Moldovei. În timpul păstoririi sale, mitropolitul Ioasaf a hirotonit un număr considerabil de diaconi și preoti.
A reprezentat Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România, alături de Iacob Ivanov (consilier al Mitropoliei de Rit Vechi din Brăila), la audiența de prezentare în fața șefilor cultelor a noului președinte al Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, care a avut loc joi 29 februarie 1968 în Palatul Consiliului de Stat, în prezența președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a vicepreședinților Consiliului de Stat, Emil Bodnăraș și Ștefan Péterfi, a secretarului Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, și a șefului Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru, și apoi, alături tot de consilierul Iacob Ivanov, la întâlnirea vicepreședintelui Consiliului de Stat, Emil Bodnăraș, și a conducerii Departamentului Cultelor (președintele Dumitru Dogaru și vicepreședintele Gheorghe Nenciu) cu conducătorii cultelor din Republica Socialistă România, care a avut loc vineri 3 mai 1974 în Palatul Consiliului de Stat și a fost prilejuită de apropierea Congresului Frontului Unității Socialiste. Cu prilejul întâlnirii din 1974, șefii cultelor religioase au transmis conducerii statului hotărârea lor unanimă de a participa la activitățile Frontului Unității Socialiste, susținând că idealurile acestei organizații („propășirea multilaterală a Patriei, [...] lupta pentru pace și egalitate, pentru suveranitate, independență și neamestec în treburile interne ale altor state”) sunt „în concordanță deplină cu învățătura de credință și comandamentele de bază ale moralei creștine” și contribuind astfel la susținerea regimului comunist.
Episcopul Ioasaf s-a aflat printre conducătorii cultelor religioase din România care au adresat în 23 august 1968 un mesaj către slujitori și credincioși, în care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la Invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia, și-au manifestat acordul cu principiile fundamentale ale relațiilor dintre popoare (suveranitatea și independența națională, neamestecul în treburile interne ale altor state, drepturi egale pentru toate popoarele, respectul reciproc și colaborarea) expuse în Declarația Marii Adunări Naționale din 22 august 1968, au cerut „restabilirea dreptului sacru la dezvoltarea liberă și independentă a poporului cehoslovac” și i-au îndemnat pe clericii și credincioșii cultelor lor să sprijine „din tot sufletul Conducerea țării noastre în acțiunile pe care le întreprinde pe plan intern și extern, rămînînd în toate împrejurările uniți în jurul ei împreună cu toți fiii patriei noastre și contribuind prin toate strădaniile [...] la întărirea și la ridicarea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România”.
A trecut la cele veșnice la 16 februarie 1985 și a fost înmormântat în curtea Catedralei Mitropolitane de rit vechi din Brăila.
Note
Categorie:Nașteri în 1891 Categorie:Decese în 1985 Categorie:Lipoveni din România Categorie:Mitropoliți ai Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România