Alegerile parlamentare anticipate au avut loc în Țările de Jos pe 29 octombrie 2025 pentru a alege membrii Camerei Reprezentanților. Alegerile trebuiau să aibă loc în 2028, dar în urma prăbușirii coaliției de guvernare care a format guvernul Schoof după retragerea din coaliție a Partidului pentru Libertate (PVV), parlamentul a fost dizolvat și s-a început procedura pentru organizarea alegerilor anticipate.
Context Alegerile parlamentare din 2023 au rezultat într-un eșec al tuturor partidelor care au compus al patrulea guvern Rutte. Partidul pentru Libertate (PVV) a devenit cel mai mare partid din Camera Reprezentanților pentru prima dată iar după a format o coaliție cu Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), Noul Contract Social (NCS) și Mișcarea Fermier-Cetățean (BBB). Guvernul Schoof în frunte cu Dick Schoof a fost format pe 2 iulie 2024. Pe 3 iunie 2025, PVV a părăsit coaliție în urma unor dezacorduri privind politica de azil, ducând la depunerea mandatului de prim-ministru a lui Schoof și la demisia cabinetului.
Alegeri anticipate au fost convocate pentru 29 octombrie 2025; în mod normal, următoarele alegeri erau programate pentru 15 martie 2028. Pe 23 august 2025, NCS a părăsit coaliția, invocând dezacordurile privind sancțiunile împotriva Israelului pentru războiul din Gaza. Pe 12 iunie 2025, Partidul Muncii și GroenLinks au ajuns la un acord pentru a participa pe o listă comună din nou și să fuzioneze cele două partide în 2026.
Spre deosebire de alegerile din 2023, trei partide parlamentare din prezent a trebuit să-și schimbă candidatul lider, Jimmy Dijk a înlocuit-o pe Lilian Marijnissen din Partidul Socialist (PS) la nici o lună după alegeri, Thierry Baudet a făcut pasul în spate pentru a face loc lui Lidewij de Vos ca lider candidat pentru Forumul pentru Democrație (FvD), și Eddy van Hijum a fost ales ca lider candidat din partea NCS după ce Pieter Omtzigt și Nicolien van Vroonhoven au făcut pasul în spate.
Sistem electoral
În conformitate cu articolele C.1, C.2 și C.3 din legea electorală, alegerile pentru Camera Reprezentanților au loc la fiecare patru ani, în luna martie, cu excepția cazului în care sunt convocate alegeri anticipate. Cei 150 de membri ai Camerei Reprezentanților sunt aleși prin liste semi-deschise, cu reprezentare proporțională, într-o singură circumscripție electorală la nivel național. Numărul de locuri pe listă este determinat folosind metoda D'Hondt. O listă trebuie să primească un număr de voturi egal sau mai mare decât cota Hare (1 loc complet) pentru a se califica pentru distribuirea locurilor, ceea ce înseamnă că există un prag electoral de 0,67%.
Alegătorii au opțiunea de a exprima un vot preferențial. Locurile câștigate de o listă sunt alocate mai întâi candidaților care, prin voturile preferențiale, au primit cel puțin 25% din cota Hare (efectiv ¼ dintr-un loc sau 0,17% din totalul voturilor), indiferent de plasarea lor pe lista electorală. Dacă mai mulți candidați de pe o listă depășesc acest prag, ordinea lor este determinată pe baza numărului de voturi primite. Orice locuri rămase sunt alocate candidaților în funcție de poziția lor pe lista electorală.
Partide și candidați lideri ListăPartidCandidat liderIdeologieRezultatele din 2023Districte1Partidul pentru LibertateGeert WildersNaționalism, populism de dreapta23.49% (37 de locuri)202GroenLinks–PvdAFrans TimmermansSocial-democrație, politică verde15.75% (25 de locuri)203Partidul Popular pentru Libertate și DemocrațieDilan YeșilgözLiberalism conservator15.24% (24 de locuri)204Noul Contract SocialEddy van HijumCreștin-democrație12.88% (20 de locuri)205Democrații 66Rob JettenLiberalism social6.29% (9 locuri)206Mișcarea Fermier-CetățeanCaroline van der PlasAgrarianism, populism de dreapta4.65% (7 locuri)207Apelul Creștin DemocratHenri BontenbalCreștin-democrație3.31% (5 locuri)208Partidul SocialistJimmy DijkSocialism democratic, populism de stânga3.15% (5 locuri)209DenkStephan van BaarleInteresele minorităților2.37% (3 locuri)2010Partidul pentru AnimaleEsther OuwehandDrepturile animalelor, ecologism2.25% (3 locuri)2011Forumul pentru DemocrațieLidewij de VosConservatorism național, populism de dreapta2.23% (3 locuri)2012Partidul Politic ReformatChris StofferDreapta creștină2.08% (3 locuri)2013Uniunea CreștinăMirjam BikkerCreștin-democrație2.04% (3 locuri)2014Volt OlandaLaurens DassenLiberalism social, federalism european1.71% (2 locuri)2015JA21Joost EerdmansLiberalism conservator, populism de dreapta0.68% (1 loc)2016Pace pentru AnimalePascale PlusquinDrepturile animalelor, pacifism—2017Interesul Țărilor de JosWybren van HagaLiberalism clasic, populism de dreapta0.51% (0 locuri)2018Bij1Tofik DibiSocialism, antirasism0.42% (0 locuri)2019Partidul LibertarianTom van LamoenLibertarianism0.04% (0 locuri)192050PlusJan StruijsInteresele pensionarilor0.49% (0 locuri)1921Partidul PiratMatthijs PontierPolitică pirat0.09% (0 locuri)1822Partidul Național FrizonAant Jelle SoepboerRegionalism, interesele frizonilor—1623Alianța LiberăBart BurggraafLiberalism clasic—1324De LinieGerard van HooftPopulism de dreapta—1025Țările de Jos cu un PlanKok Kuen ChanDemocrație participativă0.05% (0 locuri)926EllectJoana AmoahAboliționism—527Partidul Domniei LegiiDanielle TulpDomnia legii—2
Campanie Conform sondajelor, piața imobiliară, imigrația și asistența medicală au fost principalele subiecte în lunile premergătoare alegerilor. GroenLinks–PvdA (GL/PvdA), Democrații 66 (D66), Apelul Creștin Democrat (CDA), Partidul Socialist (SP), Uniunea Creștină (CU) și Volt au inclus reducerea deducerii dobânzii ipotecare în manifestele lor de partid. Această propunere a fost contestată de Partidul pentru Libertate (PVV), Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), Noul Contract Social (NSC), Mișcarea Fermier-Cetățean (BBB) și Forumul pentru Democrație (FvD).
Potrivit Biroului pentru Analiza Politicilor Economice, GL/PvdA și BBB doreau să mențină reducerea la jumătate a deducției pentru asistență medicală, în timp ce VVD, CDA, Volt și JA21 doreau să o majoreze la 440 de euro. GL/PvdA, D66, CU și Volt doreau mai multe impozite pe avere și pe profit, spre deosebire de VVD, BBB și JA21, care nu doreau acest lucru și doreau să reducă ajutorul pentru dezvoltare. VVD, NSC și Partidul Politic Reformat (SGP) nu doreau măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor climatice, iar BBB și JA21 doreau să emită mai mult .
Liderul PVV, Geert Wilders, a participat la protestele locale împotriva centrelor pentru solicitanți de azil din Helmond și Zwolle, îndemnând municipalitățile să sfideze legea privind dispersarea și făcând din aceste proteste o parte centrală a campaniei sale electorale. Această abordare a atras critici din partea politicienilor locali și a Asociației Municipiilor Olandeze, care l-au acuzat pe Wilders de interferență necorespunzătoare în politica locală și de incitare la frică și diviziune inutile. În august 2025, o linie telefonică de asistență pentru discriminare și organizații musulmane au depus plângeri împotriva lui Wilders din cauza unui tweet în care se compara o tânără blondă cu PVV și o femeie mai în vârstă, purtând un văl, cu Partidul Laburist (PvdA). Tweet-ul a atras un număr record de plângeri la linia telefonică și a fost comparat cu propaganda nazistă.
Interdicția privind publicitatea politică pe platformele Meta a intrat în vigoare pe 6 octombrie 2025. În luna premergătoare interdicției, FvD și D66 au cheltuit cei mai mulți bani pe reclame pe Facebook și Instagram. Pe 10 octombrie, Wilders a fost menționat ca țintă a unei celule teroriste, pentru care trei bărbați au fost arestați cu o zi înainte. Coordonatorul Național pentru Securitate și Combaterea Terorismului nu se aștepta la vreo amenințare care să fi rămas; cu toate acestea, invocând resentimente, Wilders și-a suspendat campania. Pe 15 octombrie, și-a reluat campania.
Coaliții posibile Mai multe partide, inclusiv GL/PvdA, VVD și CDA, au declarat că nu ar dori să formeze un guvern cu PVV. Wilders a declarat că dorește să guverneze, eventual într-un guvern minoritar. Atât GL/PvdA, cât și VVD au declarat că ar prefera să nu guverneze împreună, dar nu au exclus colaborarea într-un guvern. VVD a preferat o coaliție de centru-dreapta care să includă D66, BBB, CDA și JA21, în timp ce D66 s-a opus oricărei coaliții de dreapta și a favorizat în schimb un guvern de uniune națională, care să implice atât partide de stânga, cât și de dreapta. JA21 nu a exclus niciun partid cu care să guverneze, deși liderul partidului, Joost Eerdmans, a declarat că nu vede JA21 într-un guvern cu GL/PvdA sau D66.
Sondaje de opinie
După ce a înregistrat o creștere în sondaje în primele luni de după alegerile parlamentare din 2023, Partidul pentru Libertate (PVV) a scăzut din martie 2024; cu toate acestea, a continuat să conducă. GroenLinks–PvdA (GL/PvdA) s-a clasat constant pe locul al doilea, cu între 22 și 30 de locuri. Apelul Creștin Democrat (CDA) a crescut constant în sondaje, inițial în detrimentul Noului Contract Social (NCS) și mai târziu al Partidului Popular pentru Libertate și Democrație (VVD). În ultimele luni dinaintea alegerilor, JA21 a crescut, de asemenea, semnificativ în sondaje.
Rezultate +faracadru|300x300pxPartidVoturi%Locuri+/-Democrații 661.790.63416,9326 +17Partidul pentru Libertate1.760.966 16,6626 -11Partidul Popular pentru Libertate și Democrație1.505.82914,2422 +2GroenLinks–PvdA1.352.16312,7920 -5Apelul Creștin Democrat1.246.874 11,7918 +13JA21628.5175,959 +8Forumul pentru Democrație480.3934,547 +4Mișcarea Fermier-Cetățean279.9162,654 -3Denk250.3682,3730 Partidul Politic Reformat238.0932,2530Partidul pentru Animale219.3712,0830Uniunea Creștină201.3611,9030Partidul Socialist199.5851,893 -2 50PLUS151.0531,432 +2Volt Olanda116.4681,101 -1Bij140.3600,3800Noul Contract Social39.4080,370 -20Interesul Țărilor de Jos18.4770,1700Pace pentru Animale16.8190,160NouPartidul Pirat10.5750,1000 Partidul Național Frizon9.3310,090NouPartidul Libertarian8.2480,0800De Linie3.4780,0300Țările de Jos cu un Plan2.2990,0200Alianța Liberă1.0480,010NouEllect2050,000NouPartidul Domniei Legii1510,000NouTotal10.571.990100.001500Voturi valide10.571.99099,36Voturi invalide28.2060,27Voturi albe40.1280,38Total voturi10.640.324100.00Votanți înregistrați/prezența13.589.12878,30%Sursă: Kiesraad
Urmări Alegerile au avut un rezultat fragmentat, Partidul Democrații 66 (D66) obținând cel mai slab rezultat din istoria Olandei pentru un partid majoritar, deși este cel mai bun rezultat al D66 la alegerile generale, depășind recordul de 24 de locuri obținut la alegerile din 1994 și 2021. Partidul pentru Libertate (PVV) va pierde locuri, la fel ca și celelalte partide din guvernul Schoof: Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), Noul Contract Social (NSC) și Mișcarea Fermierilor-Cetățeni (BBB). Se preconizează că VVD va obține cel mai slab rezultat de la alegerile din 1971, când a obținut 16 locuri. Se preconizează că NSC va pierde toate cele 20 de locuri, ceea ce reprezintă cea mai mare pierdere pentru un partid olandez de la pierderea a 29 de locuri de către Partidul Laburist (PvdA) în alegerile din 2017. JA21 va obține cel mai bun rezultat din istorie în alegerile generale. Se preconizează că Partidul Socialist (SP) va obține cel mai slab rezultat de la intrarea sa în parlament în alegerile din 1994.
După publicarea sondajului la ieșirea de la urne, Frans Timmermans a anunțat că va demisiona din funcția de lider al GL/PvdA. Rob Jetten, liderul D66, a considerat GL-PvdA un partener logic de coaliție, alături de VVD și CDA. Geert Wilders a recunoscut că este puțin probabil ca PVV să facă parte din viitorul guvern.
Referințe
Categorie:Alegeri în 2025 Categorie:Alegeri în Țările de Jos Categorie:2025 în Țările de Jos