Allschwil

Allschwil este un sat și o comună situată în districtul Arlesheim, în cantonul Basel-Provincie, Elveția.

Allschwil este o suburbie contiguă a orașului Basel și se află între Basel, la est, și Alsacia (Franța), la vest.

Limba oficială a comunei este germana (varietatea elvețiană a limbii germane standard), însă limba predominant vorbită este varianta locală a dialectului alemanic elvețian.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Allschwil are o suprafață totală, începând cu anul 2009, de 8,92 kilometri pătrați. Din această suprafață, 2,62 km² sau 29,4% sunt folosiți pentru activități agricole, în timp ce 2,41 km² sau 27,0% sunt acoperiți de păduri. Restul terenului este ocupat de zone construite – 3,84 km² sau 43,0% (clădiri și drumuri), 0,02 km² sau 0,2% reprezintă ape curgătoare sau lacuri, iar 0,03 km² sau 0,3% constituie terenuri neproductive.

Din suprafața construită, clădirile industriale reprezintă 4,9% din total, locuințele și clădirile acoperă 20,6%, iar infrastructura de transport 8,1%. Infrastructura energetică și de apă, precum și alte zone special amenajate, însumează 2,2% din suprafață, iar parcurile, spațiile verzi și terenurile sportive ocupă 7,2%.

Din terenul împădurit, 25,8% din suprafața totală este puternic împădurită, iar 1,2% este acoperită de livezi sau mici grupuri de arbori. Din terenurile agricole, 19,8% sunt folosite pentru culturi, 6,3% pentru pășuni, iar 3,3% pentru livezi sau culturi de viță-de-vie. Toate apele din cadrul localității sunt ape curgătoare.

Comuna se află în districtul Arlesheim, la marginea ținutului colinar Sundgauer, de-a lungul Văii Rinului Superior.

Allschwil este o suburbie a orașului Basel, situată la vest, și are graniță cu Franța pe două laturi. Localitățile învecinate din Elveția sunt, pe lângă Basel, Schönenbuch, Oberwil și Binningen, iar din Franța, comunele Neuwiller, Buschwiller, Hégenheim și Saint-Louis.

Peisajul este tipic pentru valea Rinului, unde fluviul își schimbă direcția – curgând inițial spre vest printr-o zonă deluroasă, unde formează granița dintre Elveția și Germania, apoi se deschide într-o câmpie largă, unde curge spre nord și devine graniță între Franța și Germania.

Istorie Municipalitatea modernă Allschwil este menționată pentru prima dată în anul 1118, sub numele de Almswilre.

Allschwil preistoric Regiunea din jurul localității Allschwil a fost locuită încă din Paleoliticul mijlociu. Descoperirile arheologice din comună includ câteva artefacte izolate din Paleoliticul mijlociu, cupe (c. 2400–1800 î.Hr.), un tezaur din Epoca Bronzului mijlociu (probabil un depozit de metal) și o așezare din cultura Hallstatt în zona in den Vogelgärten.

În anul 1937, în zona New-Allschwil, a fost descoperit un cimitir de incinerație galo-roman (datat între cca. 25–60 d.Hr.). Acesta este unul dintre cele mai vechi cimitire de acest tip din nordul Elveției. Este posibil ca stația rutieră romană Arialbinum (menționată în Itinerariul lui Antoninus și în Tabula Peutingeriana) să corespundă localității Allschwil.

Orașul medieval Allschwil făcea parte din moșia Birseck (Herrschaft Birseck), care a fost oferită în anul 1004 episcopului de Basel ca donație imperială. Până la mijlocul secolului al XV-lea, această moșie a fost adesea gajată și vândută.

Orașul Allschwil era situat de-a lungul rutei comerciale Alsacia–Solothurn, ce traversa pasul Passwang, chiar la graniță. Poziția sa la intersecția frontierei și a unei importante rute comerciale i-a permis să se dezvolte într-un important punct vamal. După 1724, localitatea găzduia depozitul de sare nordic (districtului administrativ) din cadrul episcopiei de Basel.

Allschwil era una dintre cele șapte așa-numite „sate libere” (Vagantes extra civitate Basiliensem), și, prin urmare, se afla sub parohia Capelei Sf. Ioan de la catedrala din Basel pentru botezuri și marile sărbători religioase.

În contextul Războiului Țărănesc German, Allschwil, împreună cu Reinach, Therwil, Oberwil și Ettingen, a semnat în 1525 un acord de burgrecht (drept de cetățenie mutuală) cu orașul Basel. Acest acord a fost dizolvat în 1585 prin Acordul de la Baden.

În 1529, satul a adoptat Reforma Protestantă, convertindu-se la noua credință. Aproape un secol mai târziu, în 1627, episcopul de Basel a reușit să reintroducă Contrareforma în Allschwil.

După 1567, în localitate s-a stabilit o comunitate evreiască. În 1692, existau 24 de familii evreiești care locuiau pe Judengässlein (în ), reprezentând aproximativ 15% din populație. Comunitatea evreiască avea cimitir propriu la Zwingen și drepturi funerare la Hegenheim. Copiii evrei și creștini frecventau aceeași școală în secolul al XVII-lea.

Acuzațiile de furt de cai și planurile de a construi o sinagogă în Allschwil au dus, în 1694, la un decret de expulzare emis de episcop, iar multe familii evreiești s-au refugiat la Hegenheim.

Biserica satului, dedicată Sfinților Petru și Pavel, a fost construită în secolul al XII-lea și se afla sub patronajul catedralei din Basel. Partea inferioară a turnului datează din secolele XII–XIII, însă restul bisericii a fost reconstruit complet în anii 1698–1699. Parohia Allschwil includea și localitățile Schönbuch, Hésingue (astăzi în Franța) și, până în 1611, Hégenheim (tot în Franța).

Allschwil în epoca modernă timpurie După scurta existență a Republicii Rauraciene (1792–1793), satul a trecut sub stăpânire franceză între 1793 și 1814. Între 1793 și 1800, Allschwil a făcut parte din Departamentul Mont-Terrible, iar între 1800 și 1814, din Departamentul Haut-Rhin.

Spre deosebire de majoritatea satelor din regiunea Birseck, Allschwil a reacționat negativ la dominația franceză, iar în 1794 a avut loc chiar o mică revoltă locală.

În 1815, Allschwil a devenit parte a Cantonului Basel, iar după scindarea cantonului în 1833, a fost inclus în noul canton Basel-Provincie (Basel-Landschaft).

Divizarea dintre Basel-Oras și Basel-Provincie a provocat o schimbare religioasă majoră în Allschwil. În 1877, preotul romano-catolic Peter Wildman a fost revocat prin votul enoriașilor, fiind înlocuit de Johannes Schmid, un preot creștin-catolic. Astfel, biserica satului a devenit creștin-catolică.

În 1878, Biserica Reformată Elvețiană a înființat o parohie în Allschwil. Până în 1970, aproximativ 54% dintre locuitori erau reformați elvețieni, în timp ce 40% erau romano-catolici.

Allschwil modern

În jurul anului 1860, satul agricol Allschwil a început să se transforme într-un oraș industrial. Mulți locuitori lucrau în fabricile din Basel, iar fermierii cultivau în principal cereale și legume, pe care le furnizau pieței din apropiere, Basel. Allschwil era renumit în special pentru varza sa albă.

Între 1897 și 1921, varza era prelucrată într-o fabrică de varză murată, construită de colectivul agricol al satului. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, cânepa, inul și viile au dispărut complet din localitate.

În 1955 existau 63 de ferme, iar în 1965 numărul lor a scăzut la 29; în 1980, numărul a crescut ușor la 31. Până în 1930, sectorul industrial a cunoscut o creștere puternică în Allschwil (în principal în fabricarea de cărămizi, dar și în industria textilă, metalurgică și de mașini). În 1910, aproximativ 73% dintre muncitori activau în industrie.

În anii 1870, s-au deschis mai multe fabrici de cărămizi în Allschwil, printre care și Passavant-Iselin & Co., companie care a instalat prima presă pentru țigle interconectate din Elveția. Passavant-Iselin & Co. a funcționat până la închiderea sa în 1975.

Lipsa unei conexiuni feroviare – deoarece terminalul de transport feroviar propus în 1926 nu a fost niciodată realizat – a împiedicat o dezvoltare industrială mai amplă. În plus, odată cu dezvoltarea transportului pe Rin, Allschwil și-a pierdut importanța ca punct vamal.

O linie de tramvai spre Basel a fost inaugurată în 1905. În 1910, aproximativ 40% din populația activă făcea naveta în afara localității pentru muncă; până în 1990, proporția a crescut la 79%.

Astăzi, Allschwil este orientat către industria ușoară, incluzând metalurgia industrială, industria hârtiei și industria chimică. În 1990, 35% dintre muncitori lucrau în sectorul industrial, iar 54% în sectorul serviciilor.

Allschwil a cunoscut o creștere masivă a populației între 1850 și 1970, datorită imigrației din Basel. În 1930, era cea mai populată comună din afara Baselului și se confrunta cu probleme tipice de infrastructură. După 1970, creșterea s-a stagnat.

Centrul localității și-a păstrat aspectul de sat, accentuat de restaurarea caselor cu structură din lemn din secolul al XIX-lea, care au primit un premiu în 1976 din partea Consiliului Europei și altul în 1980 pentru amenajarea urbană a centrului satului.

Un muzeu al istoriei localității a fost deschis în 1968, iar în 1977 a fost înființată piața Allschwiler Markt.

Demografie Allschwil are o populație de 21.563 de locuitori (în iunie 2021). În anul 2008, 20,0% din populație era formată din cetățeni străini rezidenți. În decursul ultimilor zece ani (1997–2007), populația s-a modificat cu o rată de –0,2%.

Majoritatea locuitorilor (conform recensământului din 2000) vorbesc germană (15.689 de persoane, adică 86,5%), urmată de italiană (580 de persoane, sau 3,2%) și franceză (433 de persoane, sau 2,4%). Există și 16 persoane care vorbesc retoromană.

Evoluția istorică a populației este prezentată în următorul grafic:

Religie Conform recensământului din anul 2000, 6.386 de locuitori (35,2%) erau romano-catolici, iar 5.945 (32,8%) aparțineau Bisericii Reformate Elvețiene. Dintre ceilalți locuitori, 190 de persoane (1,05%) erau membri ai unei biserici ortodoxe, 250 de persoane (1,38%) aparțineau Bisericii Creștin-Catolice, iar 416 de persoane (2,29%) aparțineau altor biserici creștine.

În localitate trăiau și 56 de evrei (0,31%) și 464 de musulmani (2,56%). De asemenea, au fost înregistrați 56 de budiști, 114 hinduși și 26 de persoane aparținând altor religii.

Un număr de 3.560 de locuitori (19,63%) nu aparțineau niciunei confesiuni religioase, fiind agnostici sau atei, iar 668 de persoane (3,68%) nu au răspuns la întrebare.

Obiective turistice Întregul sat Allschwil este desemnat ca parte a Inventarului siturilor elvețiene de patrimoniu (Inventory of Swiss Heritage Sites).

Personalități (1911, Allschwil – 1953), fotbalist care a jucat 28 de meciuri pentru Elveția. (1940 - ), compozitoare, a locuit în Allschwil.

Note

Referințe

Vezi și Listă de localități din cantonul Basel-Provincie

Legături externe

Categorie:Localități din cantonul Basel Categorie:Comune din cantonul Basel