thumb|300px|Frontonul Facultății de Litere Facultatea de Litere este o instituție de învățământ superior cu profil filologic care funcționează în cadrul Universității din București. Este situată pe strada Edgar Quinet, numărul 5-7, în vechea aripă a Palatului Universității din București.

Fondarea Facultatea de Litere din București a fost fondată pe data de 2 noiembrie 1863. Inițial purta titulatura de Școala Superioară de Litere. Un an mai târziu, prin fondarea Universității din București în 1864Decretul Domnesc nr. 765 din 4/16 iulie 1864, la inițiativa regelui Carol I, va deveni parte a noii structuri academice, sub titulatura Facultate de Litere și Filosofie, pe care a păstrat-o până la reforma din 1947. La început studiile durau 2 ani, în 1866 s-a trecut la 3 ani, iar din 1866 s-a ales o perioadă de 4 ani. Din 1891 Facultatea de Litere avea 3 secții, Filologie, Filosofie și Istorie, iar după 1900 existau 4 secții: Filosofie, Filologie clasică, Filologie modernă, Istorie. Treptat însă secțiile de filosofie și istorie au devenit autonome și s-au despărțit de corpul filologic. În anul universitar 1864-1865 existau doar 22 de studenți înscriși la 6 cursuri, în 1878 existau deja 9 catedre (departamente), iar în anul de apogeu 1937-1938 50 de profesori din 31 de catedre susțineau cursuri pentru 3035 de studenți. Cu precizarea că această cifră reprezenta numărul studenților înscriși nu și pe cel al studenților audienți, care era, probabil, sensibil mai mic.

Istoric thumb|right|350px|Intrarea din strada Edgar Quinet

Facultatea de Litere din Universitatea din București a dispus în perioada interbelică de un corp profesoral de mare valoare, format în majoritatea sa la universități din Franța și din Germania. Facultatea de Litere a fost ilustrată de un număr impresionant de creatori de școală în domeniul filologiei, care s-au distins și prin eforturile de a dezvolta cercetarea științifică. Putem enumera în acest context personalități precum: August Treboniu Laurian - primul decan al facultății, 1865-1882, Titu Maiorescu, Ioan Bogdan, Ovid Densușianu, Ion Bianu, Mihail Dragomirescu, Eugen Lovinescu, Alexandru Rosetti, Ion Aurel Candrea, Nicolae Cartojan, Dumitru Caracostea, Ștefan Ciobanu, Tache Papahagi, Theodor Capidan, Iorgu Iordan, Boris Cazacu, Ion Coteanu, George Călinescu, Șerban Cioculescu, Tudor Vianu, Silvian Iosifescu, Alexandru Piru, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Alexandru Graur, Dimitrie Macrea, Vladimir Streinu, Mihai Pop, Emanuel Vasiliu, Ovid S. Crohmălniceanu ș.a.

Evident, la această listă se adaugă un număr mare de istorici, filosofi sau sociologi, Nicolae Iorga, Emil Cioran, Dimitrie Onciul, Titu Maiorescu, Constantin Rădulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Constantin Giurescu, Vasile Pârvan.

Seminariile au fost inițiate în anul 1892. Inițial existau doar trei funcții didactice, cea de asistent, conferențiar sau profesor. Până în 1947 femeile puteau accede doar la titlul universitar de conferențiar, cel de profesor fiind rezervat exclusiv bărbaților.

Potențialul cultural al facultății a fost susținut și de o intensă activitate publicistică; în fruntea unor instituții, asociații figurau profesorii facultății; Fundația pentru Literatură și Artă ,,Regele Carol II ”, condusă de Alexandru Rosetti, edita, între altele, Revista Fundațiilor Regale. Prestigiul internațional al facultății, al Universității din București, a fost realizat prin editarea și tipărirea lucrărilor științifice ale profesorilor și prin „crearea” unui centru de formare a specialiștilor în filologie.

După reforma comunistă din 1947 corpul profesoral a suferit unele schimbări impuse de modificările ideologice, Facultatea de Litere și cea de Filosofie s-au despărțit iar o parte dintre profesori au fost obligați să se retragă de la catedre, din cauza unor divergențe de opinie cu noul regim. Astfel, George Călinescu a devenit directorul Institutului de Istorie și Teorie literară, care în prezent îi poartă numele.

În locul celor îndepărtați au fost aduși noi profesori, dintre care foarte puțini au avut ulterior și o activitate științifică, în majoritate fiind foști ilegaliști comuniști, participanți ei înșiși la campaniile de defăimare și la comisiile de epurare a elitelor românești. Structurile de partid nou create în facultate au controlat activitatea comunității studențești și au recurs la reprimarea manifestărilor de libertate și de gândire democrată, prin exmatriculări și interdicții de reînmatriculare, prin arestări și chiar uciderea studenților în închisori. Discursul ideologic comunist a fost prezent în programa universitară (prin cursuri) și în viața comunității (prin organizarea structurilor politice pentru cadrele didactice și pentru studenți), ca de altfel în toată societatea românească până în 1989.

Până la începutul anilor ’90, schema de organizare a facultății a fluctuat, incluzând mai multe catedre (Istoria limbii române, Istoria literaturii române vechi și folclor, Istoria literaturii române moderne, Limba română contemporană, Lingvistică generală, Teoria literaturii, Literatură universal și comparată), care, în timp, s-au reconfigurat, s-au redus ca număr, prin comasare.

Literele, azi

thumb|right|250px|Felinarul cu monograma Universității, detaliu

După Revoluția din 1989, Facultatea de Litere din București se prezintă în fața studenților cu o echipă profesorală puternică, bine pregatită, gata să răspundă provocărilor noilor tehnologii și antrenată in procesul de modernizare a metodelor de predare, declanșat de Conferința Rectorilor de la Bologna.

Facultatea propune la ora actuală, în cadrul specializărilor sale (Limba și literatura română – limbă și literatură străină; Literatură universală și comparată – limbă și literatură străină; Studii europene; Etnologie; Comunicare și relații publice; Științe ale informării și documentării; Asistență managerială și secretariat), programe de licență de trei ani (învățământ cu frecvență) și 12 programe specializate de masterat acreditate de către ARACIS (Studii literare românești; Studii avansate în lingvistică – structura și funcționarea limbii române; Teoria literaturii și literatură comparată; Etnologie, antropologie culturală și folclor; Teoria și practica editării; Didactici ale disciplinelor filologice; Cultură și politică în context european și internațional; Cultură și civilizație ebraică; Gestionarea informației în societatea contemporană; Consultanță și expertiză în publicitate; Modele de comunicare și relații publice; Managementul informației și al documentelor).

În relație cu acestea se află Școala Doctorală, al șaselea departament al facultății, cu două direcții de cercetare filologică (Studii literare și Lingvistică). Totodată, pentru specializarea Comunicare și relații publice se organizează și învățământ cu frecvență redusă, în cadrul unei structuri departamentale separate.

Departamente Departamentul de Studii literare Departamentul de Lingvistică Departamentul de Studii culturale Departamentul de Științe ale comunicarii Departamentul de Științe administrative Centrul de studii ebraice „Goldstein Goren” Departamentul ID - Litere Școala Doctorală Litere Școala Doctorală „Spațiu, Imagine, Text, Teritoriu”

Centre de cercetare

Centrul de studii europene Centrul de studii ebraice Goldstein-Goren Centrul de lingvistică computațională Centrul de cercetări de etnologie și folclor Centrul de studii interdisciplinare în științele comunicării și relații publice Centrul interdisciplinar de studii culturale europene și românești „Tudor Vianu“ Centrul de Cercetare pentru Informație Digitală Centrul de Lingvistică Teoretică și Aplicată (CLTA)

Departamente ale Facultății de Litere

Departamentul de Studii literare

Director Departament: Conf. dr. George Ardeleanu

Membri titulari Prof. dr. Liviu Papadima Prof. dr. Ion Bogdan Lefter Prof. dr. Ovidiu Verdeș Prof. dr. Caius Dobrescu Prof. dr. Mircea Cărtărescu Prof. dr. Ioana Pârvulescu Prof. dr. Mircea Vasilescu Prof. dr. Carmen Mușat Conf. dr. Ion Manolescu Conf. dr. Daniel Cristea-Enache Conf. dr. Gabriel Mihăilescu Conf. dr. Elena Ionescu Conf. dr. Alexandra Vrânceanu Conf. dr. Răzvan Voncu Conf. dr. Simona Popescu Conf. dr. Paul Cernat Conf. dr. Romanița Constantinescu Conf. dr. Delia Ungureanu Conf. dr. Magdalena Răduță Lect. dr. Sebastian Vlad Popa Lect. dr. Emil Moangă Lect. dr. Catrinel Popa Lect. dr. Ruxandra Iordache Lect. dr. Iulian Băicuș Lect. dr. Cosmin Ciotloș Asist. dr. Minodora Bucur Asist. dr. Bogdan Tănase Asist. dr. Luminița Marcu Asist. dr. Bogdan Firică Asist. dr. Roxana Eichel Profesori emeriți: Prof. dr. Mircea Anghelescu Prof. dr. Paul Cornea Prof. dr. Ștefan Cazimir Prof. dr. Elena Filipaș Prof. dr. Nicolae Manolescu Prof. dr. Mircea Martin Prof. dr. Dumitru Micu Prof. dr. Florin Mihailescu Prof. dr. Mihai Moraru Prof. dr. Eugen Negrici Prof. dr. Eugen Simion Prof. dr. Mihai Zamfir

Departamentul de Lingvistică Director Departament Prof. dr. Rodica Zafiu

Membri titulari

Prof. dr. Rodica Zafiu Prof. dr. Emil Ionescu Prof. dr. Adriana Stoichițoiu-Ichim Prof. dr. Andra Vasilescu Prof. dr. Ariadna Paula Domnica Ștefănescu Prof. dr. Camelia Stan Prof. dr. Liviu Groza Prof. dr. Cristian Moroianu Prof. dr. Ioana Valentina Murăruș Conf. dr. Alice Toma Conf. dr. Isabela Nedelcu Conf. dr. Camelia Ușurelu Conf. dr. Florentina Sâmihăian Conf. dr. Adina Dragomirescu Conf. dr. Oana Uță Lect. dr. Cezar Cristian Bălășoiu Lect. dr. Claudia Mariana Ene Lect. dr. Helga Oprea Lect. dr. Mihaela Constantinescu Lect. dr. Melania Roibu Lect. dr. Raluca Brăescu Lect. dr. Andreea Soare Lect. dr. Andrea Ghiță Lect. dr. Gabriela Stoica Lect. dr. Alexandru Nicolae Asist. dr. Mădălina Ramona Tăbăcitu Asist. dr. Andreea Victoria Grigore Profesori Emeriți: Prof. dr. Gabriela Pană Dindelegan Prof. dr. Angela Bidu Vrînceanu Prof. dr. Grigore Brâncuș Prof. dr. Maria Cătănescu Prof. dr. Florica Dimitrescu Prof. dr. Valeria Guțu Romalo Prof. dr. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu Prof. dr. Mihaela Mancaș Prof. dr. Nicolae Saramandu Prof. dr. Gheorghe Chivu

Departamentul de Științe ale Comunicării

Director de departament: conf. dr. Alexandra Crăciun Membrii Colectivului de Comunicare și Relații Publice Conf. dr. Silvia Barutcieff Conf. dr. Cristina Mădălina Bogdan Conf. dr. Cătălin D. Constantin Conf. dr. Alexandru Ofrim

Lect. dr. Olga Carmen Bălănescu Lect. dr. Eugen Istodor Lect. dr. Fernanda Osman Lect. dr. Ana Maria Teodorescu Lect. dr. Adela Toplean Asist. drd. Bogdan Dumitru Profesori emeriți: Prof. dr. Monica Spiridon Prof. dr. Mihai Dinu Membrii colectivului de Științe ale informării și documentării:

Prof. dr. Ionel Enache

Conf.dr. Simona Maria Antonescu Conf. dr. Octavia Luciana Madge Conf. dr. Cristina Popescu Lect. dr. Laurențiu Dorel Avram Lect. dr. Gabriela Băran Lect. dr. Robert Florin Coravu Lect. dr. Simona Fortin Lect. dr. Gabriela Jurubiță

Profesori emeriți: Prof. dr. Mircea Regneală Prof. dr. Ion Stoica

Departamentul de Studii Culturale

Șef Catedră: Prof. dr. Mihaela Constantinescu

Membrii colectivului de studii europene:

Prof. dr. Andrei Cornea Prof. dr. Andrei Siperco Conf. dr. Simona Drăgan Lect. dr. Miroslav Tașcu-Stavre Lect. dr. Cornel Aurelian Micu Lect. dr. Filip Iorga Lect. dr. Ramona Marinache Asist. dr. Oana Preda Asist. dr. Emil Bucur Membrii colectivului de Etnologie: Prof. dr. Rodica Zane Prof. dr. Narcisa Știucă Conf. dr. Ioana Fruntelată Conf. dr. Lucia Ofrim Lect. dr. Adrian Stoicescu

Profesori emeriți: Prof. dr. Silviu Angelescu Prof. dr. Nicolae Constantinescu

Departamentul de Științe Administrative

Șef departament: Conf. dr. Niculina Vârgolici

Membri titulari

Prof. dr. Oana-Simona Iucu-Bumbu Prof. dr. Elena Tîrziman Lect. dr. Nicoleta-Cristina Albu Lect. dr. Mihail Dumitrache Lect. dr. Ioana Vasiloiu Asist. drd. Monica Florea

Contacte internaționale