Mănăstirea Voivodeni este o mănăstire ortodoxă așezată la marginea satului cu același nume, situat la granița județului Sălaj cu județul Cluj. Satul Voivodeni a fost atestat documentar în urmă cu peste 700 de ani, din anul 1320, când satul apare sub numele de Woinadhaza. Alte atestări documentare provin din anii 1437-Waydahaza, 1511-Wajdahaza, 1733-Vaydahaza, 1840- Vadahaza, 1854-Vajdahaza, 1930-Voivodeni, 1966-Voivodeni.
Istoric O mănăstire a Ordinului Sfântului Paul Eremitul este atestată la Voivodeni, cunoscut în documentele medievale sub numele de Vajdaháza, înainte de anul 1468. În Evul Mediu, așezământul se afla în comitatul Dăbâca și în dieceza Transilvaniei. Mănăstirea avea hramul Corpus Christi (Trupul lui Hristos), iar în 1468 Iklódi Márton i-a restituit câte un sfert din moșiile Vajdaháza și Füzes.
De peste două decenii viața monahală a renăscut la Voivodeni, pe Dâmbul Oseiții, cum numesc localnicii dealul împădurit pe care se află mănăstirea.
În anul 2000 a fost inițiată ridicarea Mănăstirii „Schimbarea la Față” din Voivodeni, demersul fiind aprobat de Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, Bihorului și Sălajului la 27 noiembrie 2000. Lucrările efective au început în 2002, după sfințirea pietrei de temelie. Așezământul a fost ridicat din dorința credincioșilor de a reînvia o veche vatră monahală, care a fost distrusă în secolul al XVIII-lea de armata condusă de generalul Adolf Nikolaus von Buccow, în timpul campaniei în care au fost nimicite cu tunurile peste 150 de biserici, schituri și mănăstiri ortodoxe, lăsând Transilvania fără mănăstiri mai bine de un secol.
În anul 2002, au venit la Voivodeni câțiva călugări de la Mănăstirea Frăsinei (supranumită Athosul românesc) pentru a reînnoda tradiția monahală a acestor meleaguri, întreruptă din cauza istoriei zbuciumate a Ardealului.
Sfințirea pietrei de temelie a Mănăstirii Voivodeni a avut loc în 17 august 2002, în prezența unui număr mare de credincioși veniți în acea zi să participe la sărbătoarea „Fiii Satului”, prilej cu care a fost retărnosită și biserica veche de lemn din satul Voivodeni.
Numărul viețuitorilor mănăstirii a variat de-a lungul timpului: în 2002 la întemeiere și în 2010 obștea era formată din patru călugări, în 2015 din trei, în 2016 din patru, iar în 2025 din doi viețuitori.
La început s-a construit o bisericuță-paraclis, de 12 m lungime, apoi un corp de sase chilii cu bucătărie de vară si bucătărie de iarnă, două camere fiind dotate cu toate facilitățile pentru primire de oaspeți. Au fost săpate trei puțuri de apă, s-a introdus energie electrică, s-a amenajat un drum în pantă de aproximativ 1,5 km.
În toamna anului 2004, prin decizie sinodală, așezământul a fost ridicat la rang de mănăstire de sine stătătoare.
Prin Hotărârea nr. 65 din 26 mai 2006 a Consiliului Județean Sălaj, drumul de acces către mănăstire a fost reclasificat ca drum comunal, fiind stabilit un traseu de 1,2 km între DJ 161 (km 53+780) și așezământul monahal.
În august 2012, în cadrul unui itinerar organizat de Episcopia Sălajului, o parte din moaștele Sfântului Andrei Șaguna a fost adusă la Mănăstirea Voivodeni, unde s-a aflat spre închinare până la data de 6 august. Evenimentul a făcut parte dintr-o serie de manifestări religioase care au inclus și aducerea moaștelor Sfântului Grigorie Decapolitul la Catedrala Episcopală din Zalău.
Conform unei situații oficiale a Consiliului Județean Sălaj privind alocarea sprijinului financiar pentru unitățile de cult, Mănăstirea Voivodeni s-a numărat în anul 2015 printre lăcașurile de cult eligibile pentru finanțare, primind fonduri destinate lucrărilor de construcție și reparații.
Mănăstirea Voivodeni a fost înființată la 17 august 2002, fapt consemnat și în presa locală. Presa relata în 2017 împlinirea a 15 ani de la întemeiere, menționând organizarea unei ceremonii religioase speciale, pentru resfințirea bisericii Mănăstirii Voivodeni cu prilejul hramului „Schimbarea la Față” oficiată în prezența episcopului Sălajului, Petroniu.
În 2021, Primăria comunei Dragu a realizat un proiect de iluminare a Mănăstirii Voivodeni, ceea ce a îmbunătățit aspectul ansamblului pe timp de noapte. Reprezentanții mănăstirii au mulțumit administrației locale pentru sprijin.
La Mănăstirea Voivodeni, rânduiala liturgică urmează modelul monahal de la Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea, cunoscută pentru tradiția sa atonită, dar spre deosebire de rânduiala strictă de la Frăsinei, unde accesul femeilor este restricționat, la Mănăstirea Voivodeni slujbele sunt deschise tuturor credincioșilor.
Paraclisul „Acoperământul Maicii Domnului” Pe un teren generos obținut prin donații, teren pe care se află și grădina mănăstirii, în anul 2005 a început o nouă etapă în dezvoltarea așezământului monahal. A fost înălțat un nou corp etajat de chilii, cu arhondaric și cu o trapeză modernă și spațioasă de circa 150 de locuri. Pe lângă clopotniță (care a fost construită pe trei nivele și este dotată cu două clopote de mari dimensiuni, unul de 700 kg și altul de 1000 kg), de o parte și de alta, au fost ridicate două clădiri cu etaj, având spații de cazare pentru pelerini, un paraclis cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, care poate primi 150 de credincioși la slujbe, un muzeu și un paraclis de iarnă.
Pictura paraclisului „Acoperământul Maicii Domnului” a fost realizată de Gabriel-Ștefan Solomon, lucrarea fiind consemnată printre proiectele sale profesionale finalizate.
Ulterior a fost ridicat un altar de vară în care se oficiază slujbele din Duminici și Sărbători, cum este și sărbătoarea hramului „Schimbarea la Față”.
În data de 18 iulie 2020 ctitorul Mănăstirii Voivodeni, starețul Ghelasie Spătăcean s-a stins din viață, ultimii ani și i-a dedicat acestei mănăstiri, locul pe care l-a iubit atât de mult.
În locul său a fost numit stareț, din data de 1 Martie 2021, protosinghelul Acachie Irimiea, cel care la rândul lui a continuat lucrările începute de vrednicul de pomenire protosinghel Ghelasie Spătăcean. Cea mai importantă: s-au finalizat lucrările la biserica de lemn, cu hramul „Schimbarea la Față”, iar pe data de 06 August 2023, a fost târnosită.
Biserica de lemn cu hramul „Schimbarea la Față” În data de 6 august 2024, cu ocazia praznicului Schimbării la Față, Părintelui stareț Protosinghel Acachie Irimiea i-a fost acordată Crucea Sălăjană, cea mai înaltă distincție bisericească a Episcopiei Sălajului.
Activități culturale Mănăstirea Voivodeni a găzduit periodic tabere și ateliere dedicate iconografiei pe sticlă și pe lemn. Tabăra Națională de Iconografie pe Sticlă a fost organizată în colaborare cu Consiliul Județean Cluj și cu Școala Populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, reunind cursanți ai școlilor populare de arte din Ploiești, Târgu Jiu, Dej, Galați, București și Cluj-Napoca. În cadrul activităților, participanții au realizat icoane după modele tradiționale specifice stilului dezvoltat în zona satului Nicula și au fost îndrumați în aplicarea tehnicilor iconografice și în înțelegerea simbolisticii elementelor reprezentate.
Primele două ediții ale taberei de iconografie s-au desfășurat în 2009 și 2010, iar icoanele realizate în cadrul acestora au fost prezentate în martie 2011 într-o expoziție organizată la sediul Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca.
În decembrie 2011, lucrări realizate în cadrul Taberei de iconografie Voivodeni din acel an au fost prezentate într-o expoziție la Cinematograful Mărăști din Cluj-Napoca. Expoziția a cuprins icoane pe sticlă realizate după modele tradiționale specifice zonei Nicula.
În 2015, Tabăra Națională de Iconografie desfășurată la mănăstire a ajuns la cea de-a VI-a ediție. Organizată în perioada 29 iunie–3 iulie, manifestarea a reunit 15 iconari din Timișoara, Constanța, Târgu Jiu și Cluj-Napoca, precum și 25 de copii din comunitatea locală. Activitățile au fost coordonate de Mioara Sîntiuan, specialist iconograf la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. O parte dintre lucrările realizate a rămas în patrimoniul mănăstirii, iar cealaltă a intrat în patrimoniul Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda”, pentru a fi prezentată ulterior în expozițiile instituției.
Lucrările realizate în cadrul edițiilor taberei au fost prezentate atât cu prilejul hramului mănăstirii „Schimbarea la Față”, cât și în spații expoziționale precum Galeria „Arte” din Cluj-Napoca și instituțiile de artă partenere.
În vara anului 2025, Asociația „Urmașii Voievodului” a organizat în satul Voivodeni o tabără pentru copii, care a inclus activități educative, ateliere de meșteșuguri, pictură și iconografie, activități dedicate tradițiilor locale și drumeții în împrejurimi. Programul a cuprins și o vizită la Mănăstirea Voivodeni, unde copiii au participat la activități cu caracter religios, între care învățarea unor pricesne și rugăciuni.
Importanță turistică Mănăstirea Voivodeni este menționată în literatura geografică de specialitate printre așezămintele monahale din județul Sălaj care atrag numeroși turiști, în special în cadrul turismului religios, afluxul de vizitatori crescând în zilele de sărbătoare religioasă.
Un studiu anterior privind potențialul turistic al județului încadrează Mănăstirea Voivodeni între noile așezăminte monahale apărute în Sălaj după 1990 și o menționează ca mănăstire de călugări din anul 2002.
Un studiu publicat în 2021 în Studia Universitatis Babeș-Bolyai Geographia include Mănăstirea Voivodeni, alături de mănăstirile Bic, Bobota, Rus și Strâmba, între așezămintele monahale din județul Sălaj care atrag numeroși vizitatori, în special în cadrul turismului religios. Potrivit autorilor, numărul vizitatorilor crește în zilele de sărbătoare religioasă.
Note
Vezi și Voivodeni, Sălaj Biserica de lemn din Voivodeni
Legături externe
Mănăstirea Voivodeni Pașii Pelerinului. Mănăstirea Voievodeni, TRINITAS TV Acachie Irimiea, starețul Mănăstirii Voivodeni
Imagini din exterior
Imagini din interior
Categorie:Mănăstiri din județul Sălaj Categorie:Voivodeni, Sălaj