Carol al IV-lea de Maine (în ; ), aparținând Casei de Anjou, a fost conte de Maine din 1434, conte de Mortain între 1425 și 1465, apoi din 1467 până la sfârșitul vieții, și conte de Guise din 1444.
Biografie Carol al IV-lea a fost fiul ducelui Ludovic al II-lea de Anjou și al soției sale, Iolanda de Aragon.
Prima soție a lui Carol a fost Covella Ruffo (d. 1442), fiica contelui Carlo Ruffo de Montalto, cu care a avut un fiu, Carol (n. 1436 – d. 1481).
Din 1437 Carol a participat la campaniile cumnatului său, regele Carol al VII-lea al Franței, împotriva englezilor, inclusiv la cele de cucerire a orașelor Montereau (1437) și Pontoise (1441), campaniile din Normandia (1449–1450) și din provincia Guyenne (1453).
El s-a străduit să recupereze comitatul Guise, care aparținuse tatălui și apoi fratelui său, ducele René de Anjou, Yolanda de Aragon,
vitraliu al brațului nordic al transeptului catedralei Saint-Julien din Le Mans.nainte de a fi fost cucerit în 1425 de contele de Ligny, Ioan al II-lea de Luxemburg. Carol a început prin a revendica comitatul Guise de la rege, care îl luase de la Ludovic I de Luxemburg, nepotul lui Ioan al II-lea. În 1443 s-a căsătorit cu Isabella de Luxemburg, sora lui Ludovic, înainte de a recâștiga comitatul în anul următor. Din această a doua căsătorie a rezultat o fiică, Louise de Anjou (1445–1477), care s-a căsătorit cu ducele de Nemours, Jacques d'Armagnac.
După moartea regelui Carol al VII-lea, s-a alăturat vărului său, regele Ludovic al XI-lea, care i-a încredințat sarcina de a închide conflictul cu ducele de Bretania. Totuși, strădaniile sale nu au făcut decât să adâncească prăpastia dintre cele două tabere. Poziția sa în timpul Ligii Binelui Public din 1465 (Ligue du Bien public) a fost ambiguă. Relațiile sale familiale și prietenoase cu majoritatea prinților din această ligă au dus la o campanie defensivă neconvingătoare. Când a participat la Bătălia de la Montlhéry din 1465, unde a fugit de pe câmpul de luptă, părăsindu-l pe rege, Carol a fost pedepsit doar prin retragerea favorurilor acordate de rege, pentru ca el să nu se îndrepte împotriva propriului frate mai mare, René de Anjou, regele Neapolelui.
Note
Galerie de imagini
Bibliografie
Margaret Kekewich: The Good King: René of Anjou and Fifteenth Century Europe., Editura Palgrave Macmillan, 2008, . Zita Eva Rohr:Yolande of Aragon (1381–1442) Family and Power: The Reverse of the Tapestry., Editura Palgrave Macmillan, 2016, . David Potter: A History of France, 1460-1560: The Emergence of a Nation State., Editura Palgrave Macmillan, 1995, .
Categorie:Nașteri în 1414 Categorie:Nașteri pe 14 octombrie Categorie:Decese în 1472 Categorie:Decese pe 10 aprilie Categorie:Conți de Guise Categorie:Conți de Maine