Biserica „Sfântul Gheorghe” din Mlenăuți este un monument istoric (). A fost ridicată de Iorgu (Costache) Manole în anul 1803. Hramul bisericii este „Înălțarea Domnului” și nu „Sfântul Gheorghe” după cum este numele lăcașului de cult.

Istoric Biserica „Sfântul Gheorghe” din Mlenăuți a fost ctitorită de Iorgu (Costache) Manole în anul 1803, an intrat în istoria documentară a monumentului de patrimoniu datorită înscrisurilor de pe clopotele edificiului. Un clopot are inscripționat anul 1803 și celălalt anul 1804. Biserica de lemn „Sf. Voievozi” a Mlenăuților din Vale a fost ridicată de răzeșul Ioan Pârâu în 1814. Ea a fost desființată la începutul secolului al XX-lea.Nicolae Stoicescu: Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova, București, 1974, pag. 568 Leon Balasinovici, fostul proprietar de pământuri de la Mlenăuți dădea preotului care slujea la Biserica Sfântul Gheorghe trei fălci de pământ plus bani pentru cheltuielile aferente serviciului religios. Preotul bisericii din Vale primea 6 fălci de pământ.C/ Ciocoiu: Note la Monografiile bisericilor parohiale din județul Dorohoi, pag. 87

În fișa de monument și cea analitică minimală a inventarierii monumentelor, ansamblurilor și siturilor istorice, întocmite de Oficiul de Patrimoniu al județului Botoșani s-a menționat ca datare de început anul 1803 și faptul că este o „... construcție înaltă, cu ziduri groase, ridicată de boierul Iorgu Manole în 1819”. Gheorghe Apătăchioae, monograful Comunei Hudești a adus un plus de informație menționând că deasupra ușii pridvorului există un înscris cu anul 1819, an pe care Apătăchioae a presupus că ar fi anul în care s-ar fi făcut o reparație a bisericii.

Biserica este o construcție masivă din zid de piatră și cărămidă, inclusiv fundațiile ei, toate zidurile având o grosime de 1,75 metri. Clădirea s-a menținut de-a lungul timpului într-o stare bună, cu toate componentele ei - pronaos, naos, altar și pridvor, numele meșterilor care au ridicat-o fiind pierdute documentar dar și din tradiția orală. Biserica Sfântul Gheorghe din Mlenăuți are la bază un plan treflat, absida altarului și cu absidele laterale ale naosului fiind semicirculare. Cei care au conceput arhitectura edificilui, precum și meșterii constructori, au încercat să imite stilul moldovenesc al secolului al XVI-lea. Mai târziu, la o dată necunoscută, s-a adăugat turnul - clopotniță de 3 metri al bisericii pe pronaos. Prin această adăugire, clădirea de cult a pierdut din caracteristicile stilului de secol VI, care avea conceput turnul-clopotniță pe naos.

Biserica a fost reparată în anul 1908 de C. Frunză, care a acoperit edificiul cu șindrilă. Restaurările exterioare s-au făcut în perioada 1915 - 1916. Gheorghe Gh. Burghele ( n. 1848 - d. 20 iunie 1929 ), primarul Dorohoiului și mare proprietar și filantrop, a făcut în acei ani un act de donație, nr. 821 din 6 decembrie 1910 autentificat la Tribunalul din Dorohoi, în prezența prefectului județului Dorohoi, a suitei mitropolitane și a mitropolitului Pimen al Moldovei. El a trecut biserica din Mlenăuți de la parohia Hudești - Alba în „... îngrijirea obștei din Mlenăuți”.Gabriel Pârvu: Pregătiri sufletești pentru zile mari, București, 1916, p. 191 Cimitirul din jurul bisericii a fost înconjurat cu un grilaj de lemn. Cimitirul satului dintre Mlenăuți din Deal și Mlenăuți din Vale a fost închis cu gard de enoriași cu lemn donat de Gheorghe Burghele. Parohia din Mlenăuți a fost comasată cu cea din Bașeu pe vremea când preotul Neculai Bidion slujea la biserica din Alba.

Reparațiile generale au avut loc în 1935 și s-a refăcut astereala ( învelitoarea acoperișului ) și a fost schimbată șindrila cu tablă zincată. În 1982 au fost făcute ultimele reparații curente. Cu toate că arhitectura bisericii nu este spectaculoasă, clădirea de pe dealul Mlenăuților „... străbate ca o săgeată albia majoră a râului Bașeu, râu care curge, mai mult sau mai puțin învolburat, la poalele ctitoriei ridicate de boierul Iorgu (Costache) Manole, în perioada primului sfert de veac XIX”.

Preoții bisericii Conform Catagrafiei Moldovei din 1772 - 1773, la Mlenăuți slujeau trei preoți, dascăli și diaconi. Mai de timpuriu, în secolul al XVII-lea localitatea și moșia Mlenăuți erau în posesia mănăstirilor Solca și Moldovița. La reforma agrară din 1865 la pozițiile 26, 27, 28 figurau preoții Georgie sân preot Alexandru, Costache, sân preot Agapie și Georgie preot Mihalachi.Arhivele Statului Botoșani, FPJ Dorohoi, Dosar 81/ 1864, fila 76 și 77Apătăchioae... pag. 278 La Mlenăuți a slujit preotul Nicolae Guragata, apoi preoții Codău, Toma, Eugen Lăzărescu și David Dan Stoean (2023).

Note

Bibliografie Dumitru Harabulă și Dimitrie-Ovidiu Boldur pe muzeulmunicipalreginamariaiasi.ro: Un monument de patrimoniu: Biserica „Sfântul Gheorghe” din Mlenăuți-Hudești, județul Botoșani, Editura Doxologia Iași, 2020, pag. 234-235 - accesat 10 decembrie 2025 Gheorghe Apătăchioae: Monografia Comunei Hudești (Județul Botoșani), Iași, Editura PIM, 2010, 312 pagini. Monografia a fost publicată cu contribuția lui Gheorghe Antochi ( vezi pag. 311 ) Constantin Ciocoiu pe digitool.bibmet.ro: Note la monografia bisericilor parohiale și filiale din județul Dorohoiu cu personalul. Clericul aflat la punera în aplicare a nouei legi clericale din 1893-94 : Cu note istorice în localități - accesat 6 aprilie 2025

Lectură suplimentară Bibliografie generală -- Suportul documentar studiat de Gheorghe Apătăchioae (pag. 305-306) Gheorghe Apătăchioae: Toponimia comunei Hudești, (manuscris ), Iași, 1978 Costache Jacotă: Monografia satului Hudești, ( manuscris ), 1967 Culișniuc-Olaru Ilie, Gh. Apătăchioae, Costache Jacotă: Monografia comunei Hudești, București, 1987 Culișniuc-Olaru Ilie: Oameni de seamă născuți pe plaiuri hudeștene, (manuscris), București. 2006 Mirela Apătăchioae: Monografia comunei Hudești, ( manuscris ), 2006 Mihail V.Andreescu, Ioan Niculiu și I. Gh. Dumitrescu: Geografia jud. Dorohoi, 1933 Constantin C. Giurăscu: Principatele române la începutul sec. al-XIX-lea, Editura Științifică, 1957 - pe www.academia.edu, accesat 29 iunie 2025 Constantin C. Giurăscu: Târguri sau orașe și cetăți moldovene, Editura Academiei Române, 1967 Mihai Costăchescu: Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, Vol. I, 1374 - 1437, Iași, Editura Viața românească, 1931 Mihai Costăchescu: Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, Vol. 7, Documente externe, 1387 - 1458, Editura Viața românească, Iași, 1932 - pe dspace.bcucluj.ro, accesat 29 iunie 2025 Gheorghe Ghibănescu: Surete și izvoade (Documente slavo-române) 1546- 1587 , Vol. XIX, 1927 - pe www.restitutio.bcub.ro, accesat 29 iunie 2025 Eudoxiu Hurmuzachi: Documente privitóre la istoria românilor, Vol. I: 1199-1345, 1887 - pe dspace.bcucluj.ro, accesat 29 iunie 2025 Theodor Codrescu: Uricariul sau colecțiunea de diferite acte care pot servi la istoria românilor, Vol. XVI și XXIII, Iași 1891 și 1895 - pe www.europeana.eu, accesat 29 iunie 2025 Nicolae Stoicescu: Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor din Moldova, București, 1974, pag. 374, 568 - pe biblioteca-digitala.ro, accesat 29 iunie 2025 Nicolae Stoicescu: Dicționar aI marilor dregători din Țara Românească și Moldova, sec. XIV - XVII, Editura Enciclopedică română, 1971 - pe www.academia.edu, accesat 29 iunie 2025 Nicolae Iorga: Studii asupra evului mediu românesc, Editura Științifică și enciclopedică, Bucirești, 1984 Nicolae Iorga: Studii și documente cu privire la istoria românilor. Curți domnești, zapise și răvașe, Partea I, Editura Ministerului de Instrucție, București, 1904 - pe biblioteca-digitala.ro, accesat 29 iunie 2025 Iorgu Iordan: Istoria limbii române, Editura Științifică, București, 1983 Iorgu Iordan: Toponimia românescă, Editura Academiei Române, 1963 Ilie Dan: Toponimie și continuitate în Moldova de Nord, Editura Junimea, Iași, 1980 Nicolae Grigoraș: Țara Românească a Moldovei până la Ștefan cel Mare (1395- 1457), Iași, 1978 Ion Ionescu de la Brad: Agricultura română din jud. Dorohoi, Imprimeriile statului, 1866 N. Badea, I. Ilincioiu: Răscoala țăranilor din România, 1907 Ion Istrate: Din neagra țărănie, Editura Tineretului, Iași, 1960 Corneliu Istrate: Condica visteriei Moldovei din 1816, Iași 1979 George Ioan Lahovary, gen. Brătianu, Grigore Tocilescu: Marele dicționar geografic al României, Vol. 1-V, București, 1898 - pe archive.org, accesat 29 iunie 2025 Victor Tufescu: Județele patriei, Editura Academiei Române, București, 1977 Alexandru Păunescu, Paul Șadurschi, Vasile Chirică: Repertoriul arheologic al județului Botoșani, Vol. 1 și 11, București, 1976 Alexandru I. Gonța: Satul în epoca medievală-instituțiile, Editura științifică și enciclopedică, 1986 Colectiv de autori: Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, Vol.XXII1(1635-1636), Editura Academiei RSR, București, 1996 Colectiv de autori: Documente privind Marea Răscoală a țăranilor din 1907, Vol. II, Editura Academiei Române, București , 1983 Ștefan Ciubotaru: Pagini din istoria învățământului botoșănean, 1759-1948, Editura Litera, 1987 Octav George Lecca: Familiile boierești române. Istorie și genealogie, București, 1899 - pe archive.org, accesat 29 iunie 2025 Octav George Lecca: Genealogia a 100 de case din Țara Românească și Moldova, București, 1911 George Filipescu-Dubău: Dicționar geografic al județului Dorohoi, Iași, 1891 - pe archive.org, accesat 29 iunie 2025 Manole Neagoe: Testamentul, Editura Cartea Românească, 1985 Calinic Botoșăneanu: Tautologie și nemurire, Editura Cantes, Iași, 1999 Ștefan Ciubotaru: Istoria Bisericii ortodoxe botoșănene, Editura Axa, Botoșani, 2000 Ortansa A. Crâșmaru, Aristotel V. Crâșmaru: Drăgușeni - un semn a permanenței - monografie, Editura Glasul Bucovinei, Rădăuți, 1992 Constantin C. Giurăscu: Istoria pescuitului și pisciculturii, Vol. I, Editura Academiei București, 1964 Constantin Gane: Trecute vieți de doamne și domnițe, Vol. III, Editura Univers, București, 1944 - pe www.academia.edu, accesat 29 iunie 2025 Ștefan Ciubotaru: Monografia comunei Sulița, Editura Axa, Botoșani, 2001 Haha Dumitru-Voicăuți: Darabani - contribuții pentru o monografie, Editura Axa, Botoșani, 2006 Ioan Murariu: 100 de mărturii istorice din documente și cronici, Editura Casa scriitorilor, 2007 Octav Teișanu: Monografia laconică a localității Darabani, Editura Tipo-Anc, Dorohoi, 2007 Ștefan Ciubotaru, Ionel Bejenaru: Botoșanii de altădată până la 1944, Editura Axa, Botoșani, 1999 Masele populare in războiul pentru cucerirea independeței absolute a Românie, Editura Politică.

Legături externe doxologia.ro: Un nou preot slujitor pentru credincioșii din Parohia Mlenăuți – Hudești - accesat 10 decembrie 2025 mlenauti.mmb.ro: Parohia Mlenăuți - - accesat 10 decembrie 2025

Categorie:Comuna Hudești Categorie:Biserici ortodoxe din județul Botoșani