Petre Gigea, cunoscut în lumea literară ca Petre G. Gorun ()Membrii CC al PCR este un economist și fost ministru al finanțelor, al 130-lea ministru al Finanțelor Publice ale României, demnitar și diplomat român din perioada Republicii Socialiste România, autor de lucrări de nonficțiune, autor de lucrări de specialitate, expert contabil (din 1965), negociator de credite pentru România, memorialist, monograf, poet și scriitor român, membru și președinte a varii organizații profesionale, educaționale și culturale.
În calitate de ministrul finanțelor României, Petre Gigea a ocupat funcția între 30 martie 1981 și 26 august 1986, în trei guverne succesive, cel al lui Ilie Verdeț (2) și cele două ale lui Constantin Dăscălescu, Dăscălescu (1) și Dăscălescu (2). L-a înlocuit pe Paul Niculescu-Mizil, odată cu instalarea celui de-al doilea guvern Ilie Verdeț, iar la 26 august 1986 a predat portofoliul său lui Alexandru Babe, fiind numit ulterior ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Franceză.
Ca ministru al finanțelor României, Petre Gigea (Gorun), având funcțiile de Guvernator al României la Banca Mondială și cea de Guvernator al României la Fondul Monetar Internațional, a negociat împrumuturile acordate României de Banca Mondială și de Fondul Monetar Internațional.
La momentul Revoluției din 17 - 22 decembrie 1989, Petre Gigea era ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, funcție din care a fost rechemat, prin decretul 39, la 31 decembrie 1989.Decretul nr. 39 din 31 decembrie 1989 privind rechemarea și acreditarea unor ambasadori
Biografie personală Primii ani, educație Petre Gigea, economist, diplomat și scriitor (pseudonim literar Petre G. Gorun), s-a născut la 31 martie 1930, în comuna Goicea Mică, județul Dolj. Tatăl său, Ion Gh. Gigea, era notar al comunei, iar mama sa Ecaterina, casnică.
În perioada 1937 - 1941, urmează școala primară în comuna sa natală, apoi Liceul Comercial "Gheorghe Chițu" din Craiova (1941 - 1949). După aceea, continuă studiile la Academia de Științe Economice din București, Facultatea de Finanțe și Credit, obținând titlul de "Diplomat în Științe Economie". Petre Gigea a devenit membru al Partidului Muncitoresc Român din 1957.
Viață personală, familie În decembrie 1952 s-a căsătorit cu Marieta Bădele, fiica lui Ion și Nicolina, din orașul Băilești. Cei doi au doi copii: Teodor-Cătălin și Irina.
Biografie profesională Secțiunea Financiară a Regiunii Oltenia Încadrat la Secțiunea Financiară a Regiunii Oltenia, trece profesional prin toată ierarhia acesteia, din treaptă în treaptă, fiind, rând pe rând, referent, șef de birou, șef de serviciu, inspector financiar, ajungând în funcția de Șef al acestei Secțiuni (Director general al Finanțelor Publice).
Lucrări scrise și publicate ca specialist în finanțe Ca specialist în Finanțe, Petre Gigea a scris, expus sau efectuat lucrări științifice, precum sunt: „ Independența națională, factor de înfăptuire a unei politici de progres economic și social” (1977), „Organizarea păcii europene în concepția economico-financiară a lui Nicolae Titulescu”- Simpozion Național București, (1982), „Reeșalonarea datoriei externe a României”, „Clubul de la Paris și rolul său în rescadențarea datoriilor garantate guvernamental”, „Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, importante organisme financiare internaționale” „Rapoarte asupra Bugetului de Stat al României”, prezentate în Parlamentul Româiei în anii 1982, 1983, 1984, 1985 și 1986. „Curs universitar de finanțe”, curs ținut la Universitatea Craiova. De asemenea, publică diverse comunicări la simpozioane și conferințe - pe teme economico-financiare (peste 50 lucrări diferite în perioada 1956 - 1986),
Ministru de Finanțe al României În perioada celor circa cinci ani și jumătate cât a fost ministru de Finanțe (al 143-lea ministru de la înființarea Ministerului de Finanțe în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza) a realizat primul aranjament stand-by al României cu Fondul Monetar Internațional și cu Banca Mondială.
A condus permanent o delegație de specialiști și în urma tratativelor purtate s-a obținut un împrumut de un miliard cinci sute de milioane de dolari (S.U.A.), cu o dobândă rezonabilă și finanțarea de către Banca Mondială a 13 proiecte în industrie, agricultură, transporturi, în valoare de peste 3 miliarde de dolari.
Totodată, purtându-se tratative cu 15 guverne occidentale creditoare, 320 bănci comerciale, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, pentru prima oară România a reușit să reeșaloneze datoria externă de 14 miliarde de dolari într-un moment dificil, în condiții extrem de avantajoase pentru țară.
Ambasador extraordinar și plenipotențiar în Franța În anul 1988, ca ambasador în Franța, a realizat reînființarea Centrului Cultural Român din Paris (Biblioteca Română), după o întrerupere de 43 de ani. De asemenea, din acel an, Ambasada României din Paris a procedat la cinstirea în fiecare an a eroilor români căzuți în primul război mondial în localitățile franceze Soulzmaatt, Dieuze și Hagenau, după o uitare nejustificată de peste patru deceni. De asemenea, a reușit ca, la „Musée de l'Armée” din Paris, eforturile de război ale României să fie prezentate în mod corect, înlăturându-se unele greșeli consemnate în muzeu încă din anul 1946. A participat direct la realizarea Bibliotecii Române din Paris (la Centrul Cultural Român). A fost membru în Comisia guvernamentală, participând o lună de zile la „Conferința Internațională pentru Combaterea armelor chimice”, de la Paris (1989).
În decursul mandatului său de ambasador al Românie în Franța s-a întâlnit cu 43 de președinți și șefi de state, cu 13 prim-miniștrii, cu 15 miniștrii de Externe, cu 12 personalități ale unor organisme internaționale, cu șapte miniștrii ai Comerțului Exterior și Cooperării Economice internaționale, cu 6 alte personalități ale lumii contemporane, cu peste 40 miniștrii de finanțe, cu peste 200 președinți ai unor mari bănci comerciale internaționale, cu peste 150 ambasadori extraordinari și plenipotențiari ai unor țări acreditați în Franța și în România.
În soluționarea problemelor legate de finanțele României, Petre Gigea a dus tratative cu reprezentații guvernelor, deplasându-se în acest scop în Europa, în Anglia, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Olanda, Suedia, respectiv în Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia și Uniunea Sovietică, dar și pe alte continente, reprezentând interesele financiare ale țării în America de Nord, fiind în Canada și Statele Unite ale Americii, respectiv în Africa și Asia - Republica Populară Chineză, Egipt, Gabon, Japonia, Mongolia, Pakistan, Republica Zair, ș.a.m.d.
Recunoașteri internaționale În anul 1984, revista engleză „Euromoney” i-a acordat ministrului de finanțe român calificativul de „cel mai bun negociator al anului”.Ca recunoașteri internaționale, Petre Gigea figurează în dicționarul internațional „Who's who in France”, Edition Jacques Laffitte, Paris, începând cu anul 1988, și în dicționarul internațional „European Biographical Directory” - în limba engleză și franceză - Database, Bruxelles, Belgia.
Petre Gigea este, de asemenea, prezent în dicționarul “Who’s who in Romania” (p.260-261), dicționarul “Interferențe spirituale oltene” (p. 130-131), “Dicționarul biografic al membrilor Societății Scriitorilor olteni”, de Marian Barbu, 2003, “Hübners who is who”- Enciclopedia personalităților din Eomânia, “Wikipedia, Enciclopedia Internet”, „Valori românești, valori europene” de Emil Lăzărescu.
Este prezent în „Dicționarul General al Literaturii Române” (vol. III, E/k, p.355), editat de Academia Română; “Dicționarul biografic al literaturii române” de Aurel Sasu, vol. I A-L, pag 681, Ed. Paralela -45(2006); Anuarul Epigramiștilor români (2005). Hazul anotimpurilor, album al revistei Haz de Necaz, ed. Ridendo(2006); Mărturisire de credință, antologie de Artur Silvestri, Ed. Carpathia Press (2006); Medalion literar “Structuri permanente” de cultură și educație, de Marian Barbu, Al. Gheorghe, Radu Scorojitu, Ed. Ramuri, vol. I, Craiova (2006).
Funcții ocupate Îndeplinește diferite funcții publice, printre care se pot menționa: primar al Craiovei, prim vicepreșdinte al Consiliului Popular al județului Dolj, profesor la Universitatea din Craiova, Ministru al Finanțelor, Consilier al președintelui României, președinte al Consiliului Financiar-Bancar al României, Guvernator al României la Fondul Monetar Internațional, Guvernator al României la Banca Mondială, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României la Paris și Ambasador al României la U.N.E.S.C.O., prorector al Institutului de Drept și Relații Internaționale "Nicolae Titulescu" din București, membru al Biroului Consiliului Național al Asociației Naționale a Economiștilor din România (AGER), vicepreședinte al Fundației Culturale "Scrisul Românesc" din Craiova, președinte al Fundației „Satul Românesc- milenium III”, membru fondator al „Ligii culturale pentru artă, știință, filozofie și religie România-Grecia”- filiala Craiova. membru al Societății Scriitorilor din Oltenia și vicepreședinte al Uniunii Epigramiștilor din România, președinte al Cenaclului Epigramiștilor Olteni – membru fondator al Cenaclului și revistei acestuia „Cugetul”, membru fondator al Asociației Culturale ”Prietenii lui Eminescu” din Oltenia. funcția de director imagine-promovare diplomație memorialistică al revistei „Rațiunea” colaborator permanent la revista „Pro Europa”. membru al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România (AADCR); Președinte de Onoare al Asociației Cultul Eroilor – filiala județului Dolj.
În perioada 1980 - 1985 a fost ales președinte al Federației Naționale de Șah a României,PREȘEDINȚII FEDERAȚIEI ROMÂNE DE ȘAH , Enciclopedia educației fizice și sportului din România, Vol. II, 2015, p. 833 iar în perioada 1965 - 1970 a fost Președinte al Secției de Fotbal al Clubului „Universității” Craiova.
Activitate literară Petre Gigea a scris și tipărit, sub pseudonimul de Petre G. Gorun, 39 de cărți diferite de lucrări de specialitate, poezie, proză, memorialistică, monografie, din care unele în câte două volume, însemnând circa 17.000 pagini.
Din acestea 12 volume sunt de versuri în care un volum în ediția bilingvă (română și engleză), 8 volume memorialistice(despre oameni și evenimente craiovene, activitatea de ambasador în Franța, de ministru de Finanțe etc.), un volum de 501 epigrame, un libret pentru operă în trei tablouri “Dramă la mănăstire”, o monografie sentimentală despre comuna sa natală, două volume despre scriitori și criticul de artă “V. G. Paleolog în dialog cu Brâncuși”, Cetățeni de Onoare ai municipiului Craiova, un roman etc.
Iată câteva aspecte despre aceste cărți.
Primul volum de versuri „Pentru dreptate se aprinse focul”(72 p.), apărut în Editura „Scrisul Românesc” din Craiova (1978), este prezentat călduros, în cuvântul înainte al profesorului universitar și criticului literar Alexandru Piru.
Toate poeziile sunt scrise în forma sonetului și sunt străbătute de dorul de satul natal, de oamenii și locurile care i-au marcat copilăria, ciclul final „Întâlnire cu satul strămoșesc”, fiind o meditație matură și lucidă asupra condiției umane și a trecerii ireversibile a timpului.
7. În volumul de versuri „Căldura vieții” (Editura Eminescu București, 1979, 144 p.), structurat în două cicluri- „Străbunii” și „Priveliști și imagini”, se observă o varietate de specii lirice, respectiv sonet, rondel, liedul nostalgic, elegie, sau cântec suav.