Emil Costinescu (n. 12 martie 1844, Iași – d. 11 iunie 1921, București) a fost un economist și politician român, care a deținut funcția de ministru de finanțe al României în intervalele 1902–1904, 1907–1910 și 1914–1916. A fost primar al Bucureștiului în perioada februarie 1901 - aprilie 1901. Denumirea stațiunii litorale Costinești provine de la numele său; aceasta a fost înființată de el prin colonizarea cu germani pe o moșie aflată în proprietatea sa.
Biografie Născut la Iași, Costinescu a fost fiul autodidact al arhitectului și inginerului Alexandru Costinescu, profesor la Academia Mihăileană și ulterior director al Școlii de Poduri și Șosele, Mine și Arhitectură din București. A fost influențat de ideile reformiste ale epocii, promovate de C. A. Rosetti, Cezar Bolliac și Mihail Kogălniceanu. În 1862 a fost angajat ca corector la ziarul Românul al lui Rosetti. A devenit redactor în 1866 și a condus publicația în perioada exilului fondatorului. Membru al Partidului Național Liberal, a fost ales pentru prima dată deputat în 1876, iar în 1880 a fost cofondator al Băncii Naționale a României. În 1897 a devenit primul președinte al Băncii Generale din București, una dintre cele mai importante instituții bancare ale țării. A înființat o fabrică de cherestea la Sinaia și a făcut parte din consiliul de administrație al unei companii petroliere.
Costinescu a fost ministru de finanțe de trei ori: iulie 1902–decembrie 1904, martie 1907–decembrie 1910 și ianuarie 1914–decembrie 1916. Susținător al protecționismului economic, a promovat introducerea unui tarif vamal menit să stimuleze dezvoltarea industriei naționale; adoptată în 1904, această măsură a rămas în vigoare până în 1924. De asemenea, încă din 1887 s-a pronunțat în favoarea introducerii unui impozit pe venit. La sfârșitul anului 1909 a inițiat în Parlament un proiect de lege în acest sens, care nu a fost adoptat. La finalul celui de-al treilea mandat, în contextul Primului Război Mondial, a fost implicat în decizia de a trimite Tezaurul României în Rusia pentru păstrare. A rămas în guvern în timpul războiului ca ministru fără portofoliu între decembrie 1916 și iulie 1917. După război, a participat, în calitate de expert financiar, la delegația română la Conferința de Pace de la Paris.
Stațiunea de la Marea Neagră Costinești îi poartă numele, după ce acesta a cumpărat o moșie de 200 de hectare de la Vasile Kogălniceanu. A găsit un teren arid, lipsit de vegetație, și a adus coloniști germani pentru a-l lucra.
Galerie de imagini
Note
Categorie:Nașteri în 1844 Categorie:Decese în 1921 Categorie:Ieșeni Categorie:Miniștri de finanțe ai României Categorie:Membri ai Partidului Național Liberal Categorie:Deputați români Categorie:Economiști români Categorie:Primari ai Bucureștiului Categorie:Moșieri români