miniatura|Pictura romantică a lui Eugène Delacroix, Libertatea conduce poporul (), este un exemplu de revoluție în sens politic.right|350px|thumb|Căderea Bastiliei, 14 iulie 1789 în timpul revoluției franceze.
În știința politică, o revoluție (, adică „o schimbare de direcție”) este o transformare rapidă și fundamentală a structurilor de clasă, stat, etnice sau religioase ale unei societăți. Potrivit sociologului Jack Goldstone, toate revoluțiile conțin „un set comun de elemente în centrul lor: (a) eforturi de schimbare a regimului politic care se bazează pe o viziune (sau viziuni) concurente asupra unei ordini juste, (b) un grad notabil de mobilizare informală sau formală a maselor și (c) eforturi de a forța schimbarea prin acțiuni neinstituționalizate, cum ar fi demonstrații de masă, proteste, greve sau violență.”
Revoluțiile au avut loc de-a lungul istoriei omenirii și au variat în ceea ce privește metodele, durata și rezultatele lor. Unele revoluții au început cu răscoale țărănești sau război de gherilă la periferia unei țări; altele au început cu insurecție urbană care viza ocuparea capitalei țării. Revoluțiile pot fi inspirate de popularitatea crescândă a anumitor ideologii politice, principii morale sau modele de guvernare, cum ar fi naționalismul, republicanismul, egalitarismul, autodeterminarea, drepturile omului, democrația, liberalismul, fascismul sau socialismul. Un regim poate deveni vulnerabil la revoluție din cauza unei înfrângeri militare recente, a haosului economic, a unui afront adus mândriei și identității naționale sau a represiunii și corupției persistente. Revoluțiile declanșează de obicei contrarevoluții care urmăresc să oprească impulsul revoluționar sau să inverseze cursul unei transformări revoluționare în curs. Autocrațiile care preiau puterea în timpul revoluțiilor tind să fie excepțional de durabile și de lungă durată.
Printre revoluțiile notabile din ultimele secole se numără Revoluția Americană (1765–1783), Revoluția Franceză (1789–1799), Revoluția Haitiană (1791–1804), războaiele de independență hispano-americane (1808–1826), Revoluțiile din 1848 din Europa, Revoluția Mexicană (1910–1920), Revoluția Xinhai din China din 1911, Revoluțiile din 1917–1923 din Europa (inclusiv Revoluția Rusă și Revoluția Germană), Revoluția Comunistă Chineză (1927–1949), mișcarea de independență indiană (1885–1947), decolonizarea Africii (mijlocul anilor 1950 până în 1975), Războiul de Independență algerian (1954–1962), Revoluția Cubaneză din 1959, Revoluția Iraniană și Revoluția Nicaraguană din 1979, revoluțiile mondiale din 1989 și Primăvara Arabă de la începutul anilor 2010.
Revoluție politică Revoluția politică înseamnă schimbarea orânduirii sociale într-un timp relativ scurt, prin mijloace mai mult sau mai puțin violente și prin participarea păturilor largi ale populației. Datorită acestei condiții din urmă, revoluțiile pot avea loc numai în societățile în care masele au o conștiință socială mai dezvoltată. De aceea, în antichitate sau în evul mediu nu se vorbește de revoluții politice, ci de revolte sau răscoale. Revoluțiile politice apar în perioada de trecere de la feudalism la capitalism, sau direct de la feudalism la socialism (în cazul unor țări asiatice), sau de la capitalism la socialism (considerat din punct de vedere teoretic prima fază a comunismului).
Cele mai mari revoluții politice au fost: revoluția burgheză din Anglia între 1640-1688, revoluția americană, revoluția franceză între 1789-1799, revoluțiile europene din 1848, revoluția socialistă din Rusia din 1917 ș.a. Din punctul de vedere al României, un rol deosebit a avut revoluția din decembrie 1989, care a asigurat răsturnarea dictaturii comuniste și trecerea de la un socialism despotic la democrație și economie de piață, trăsături ale societăților capitaliste moderne.
Note
Vezi și Epoca Revoluției Val revoluționar Societate fără clase Contrarevoluționar Revoluție pasivă Război politic Război psihologic Lovitură de stat (puci) Reformă Contrarevoluție Subversiune Reformism Dreptul de revoluție Falsificarea preferințelor Mișcare socială Revoltă a utilizatorilor
Categorie:Concepte sociale