Radu Theodoru () a fost un pilot român de aviație militară, scriitor de literatură cu subiecte istorice, militare, științifico-fantastice, de aventură și politiceCărți Radu Theodoru, pe Târgul Cărții, accesat în 8 iulie 2017 și politician de extremă dreaptă, vicepreședinte al Partidului România Mare.. A susținut poziții antisemite și negaționiste (Negarea Holocaustului).

Date biografice Primii ani Fiul agronomului Constantin Theodoru și al Paulei (n. Iliescu), profesoară de biologie, Radu Theodoru s-a născut în fortăreața din Ineu, tatăl său fiind pe atunci directorul unui stabiliment de ocrotire socială (casă de copii). Urmează cursuri liceale în Timișoara, la Liceul „Constantin Diaconovici-Loga" pe care îl absolvă în 1943.Radu Theodoru biografia, accesat în 3 mai 2019

În perioada anilor 1940-1941, când era elev la liceu, a fost membru al Frăției de Cruce. De asemenea, acesta a participat la rebeliunea legionară în Timișoara, fapte pentru care a fost trimis în justiție, fără a fi însă condamnat.

În anul 1942 obține la Petroșani brevetul de pilotaj fără motor și se încadrează în aviație. Urmează cursurile Școlii Superioare de Aviație Militară București de la Cotroceni, Secția Naviganți (1943-1945) și apoi, ale Școlii Speciale de Aviație (1945-1946).

Cariera militară După absolvirea în 1946 a Școlii de Aviație, Theodoru este încadrat pilot de avion de vânătoare în Flotila I Vânătoare, București (1946-1949), apoi comandant de escadrilă de vânătoare și instructor de zbor la Regimentul 3 Vânătoare „Târgșor" (1949-1950), comandant de companie și profesor de specialitate la Școala de ofițeri tehnici de aviație Sibiu (1950-1951), după care este trecut în rezervă (1952) cu gradul de maior..

La 30 noiembrie 2009, președintele României a decretat acordarea gradului de general de flotilă aeriană cu o stea, în retragere, comandorului în retragere Theodoru Constantin Ioan-Radu.

La 28 noiembrie 2018, președintele României a decretat înaintarea în gradul de general-maior cu două stele, în retragere, a generalului de flotilă aeriană cu o stea, în retragere, veteran de război, Theodoru Constantin Ioan-Radu.

Cariera de scriitor

Începând cu 1952, s-a dedicat literaturii realist-socialiste.

A debutat la Sibiu, la cenaclul „Orizonturi noi", cu romanul istoric „Brazdă și paloș" (1954-1956). Ulterior, a fost numit redactor al revistei „Scrisul bănățean” din Timișoara, secretar al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Timișoara (1956-1965), redactor la revista „Astra” din Brașov, vicepreședinte al Comitetului Județean de Cultură și Artă - Brașov (1965-1970) și secretar al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Brașov (1967-1970)Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România - Istoric, uniuneascriitorilorbv.comFoști președinți (secretari) ai Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, uniuneascriitorilorbv.com.

După acest periplu prin diverse funcții în domeniul literaturii, s-a stabilit în Capitală, întemeindu-și o gospodărie la Grădiștea. Aici a fost angajat să conducă cenaclul literar al revistei „Viața militară” și a fost trimis să fie cronicarul primei curse a navei-școală „Mircea" (1976).

Scrierile istorice, Theodoru le axează pe elemente autobiografice, stil proză-document, o „sinteza a veacurilor” de la Burebista și până în contemporaneitate, epoca de predilecție fiind cea a domniei lui Mihai Viteazul. A scris piese de teatru, romane, nuvele și reportaje.

A fost distins cu numeroase premii, printre care Premiul Academiei RSR pe anul 1974.

Din februarie 2020, Cenaclul Literar al Cercului Militar Sibiu poartă numele lui Radu Theodoru.Cenaclul Literar "George Topârceanu" și-a schimbat numele: se numește "Radu Theodoru", old.tribuna.ro

Cariera politică Ralierea la extrema dreaptă După 1989, Radu Theodoru s-a raliat oficial extremei drepte, pro-Ion Antonescu, antisemite și negaționiste. Spre exemplu, în cartea Nazismul sionist, publicată în anul 2000, Theodoru afirmă că Holocaustul a devenit „cea mai rentabilă afacere evreiască ce a existat vreodată, îmbogățindu-i pe autorii ziși martori oculari care au fabricat în serie cu exagerări aberante și viziuni patologice viața din lagărele naziste”.

Theodoru a fost unul dintre fondatorii Partidului România Mare, ocupând funcția de vicepreședinte, dar a fost exclus din partid în urma unui conflict cu președintele acestuia, Corneliu Vadim Tudor.

În data de 17 ianuarie 2022, cu ocazia împlinirii vârstei de 98 de ani, Ministerul Apărării Naționale a postat pe pagina sa oficială de Facebook un mesaj de felicitări pentru Theodoru, care a atras critici acerbe din partea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului ce a postat un mesaj de protest pe data de 21 ianuarie, când se marcau 81 de ani de la Pogromul de la București, atrăgând atenția asupra faptului că legea interzice promovarea negaționiștilor și antisemiților. În aceeași zi, Ministerul Apărării Naționale a șters postarea și și-a manifestat oficial regretul pentru eroarea comisă, mulțumind Institutului pentru semnalarea acestui incident.

Theodoru era un mare admirator al lui Stalin, pe motiv că „a vrut să distrugă Sionismul”. De asemenea, era un admirator al lui Putin. Politico, HotNews, Euronews și Adevărul menționează de asemenea reputația lui de antisemit. Postul american de televiziune CNN îl menționează drept negaționist al Holocaustului, știrea fiind redactată de Reuters.

Acuzațiile privitoare la implicarea în acțiuni antistatale

La 5 martie 2025, procurorii DIICOT au percheziționat domiciliul lui Theodoru și al altor persoane care erau cercetate într-un același dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și trădare. Avocata-senatoare Diana Iovanovici-Șoșoacă i-a luat apărarea cu privire la acuzațiile de trădare.

Conspirația viza schimbarea numelui țării în Geția, ieșirea din NATO și Uniunea Europeană, abolirea Constituției și a partidelor politice, preluarea de teritorii care au făcut parte din România Mare (actualmente parte din Ucraina) și intrarea statului getic în orbita Rusiei. În acest scop ei au creat o structură paramilitară care urma să dea o lovitură de stat. Statul Major al acestei structuri era condus de Theodoru. Conspirația preamărea traiul din România Socialistă, drept model de urmat. Cultura și viața politică a statului Geția trebuia fondată pe pseudoistorie. Armata paralelă se numea Opus Nostrum, iar nucleul de politicieni Comandamentul Vlad Țepeș.

Decesul Generalul Radu Theodoru a decedat pe 9 decembrie 2025, la vârsta de 101 ani. Ceremonia de înmormântare a avut loc cu onoruri civile pe 13 decembrie 2025. Slujbele religioase au fost oficiate la Mănăstirea Comana. Familia lui Radu Theodoru a făcut plângere împotriva MApN, acuzând autoritățile că acesta nu a primit onorurile militare cuvenite unui veteran de război, așa cum consideră că ar fi meritat fostul general.

Distincții Medalia Muncii (10 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500 din 10 august 1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 18, 9 decembrie 1964, p. 181. În 2021, Radu Theodoru a fost decorat de fostul ministru al Apărării Naționale, Gabriel Oprea, în cadrul unei ceremonii organizate la Uniunea Militarilor și polițiștilor „Mihai Viteazul”, „pentru contribuții la securitatea națională”.

Scrieri

Interceptarea (Ed. Militară, 1963) Brazdă și paloș - 2 vol. (Ed. Tineretului, 1954-1956; ed. a II-a, Ed. Tineretului, 1967) Atac la sol (Ed. Militară, 1965) Steaua de mare (Ed. Tineretului, 1966) Muntele (Editura Pentru Literatură, 1967) Vulturul - 4 vol. - distins cu Premiul Academiei Române, Strămoșii - 2 vol. (Ed. Militară, 1967; ed. a II-a, Ed. Albatros, 1979) Dincolo de linii (Ed. Militară, 1968) Vitejii (1968) Aproape de zei (Ed. Militară, 1969) A sosit ora! (Ed. Militară, 1969) Escadrila a patra (Ed. Militară, 1970) S.O.S... Puhoaiele!... (Ed. Albatros, 1970) Călărețul roșu (Ed. Albatros, 1976; ed. a II-a, Ed. Lucman, 2003 Nopți albastre (Ed. Militară, 1976) Asaltul (Ed. Eminescu, 1977) Cronica eroică: 1877 - 1878 (Ed. Albatros, 1977) Biografie de război - 4 vol. (Ed. Eminescu, 1980-1987) Misiunea căpitanului X Recunoaștere îndepărtată Vâltoarea Preludiu (Ed. Eminescu, 1983) Corsarul (Ed. Albatros, 1984) Popas în Madagascar (Editura Tineretului, Clubul temerarilor 23-24, 1967) Taina recifului (Ed. Tineretului, 1968) Regina de abanos (Ed. Albatros, 1970) Țara făgăduinței (Ed. Albatros, 1975) Călătorie neobișnuită (Ed. Militară, 1975) Noi - Mircea și Atlanticul (Ed. Militară, 1978) Cu HAI-HUI 2 spre Sud (Ed. Albatros, 1980) Din nou spre Sud (Ed. Albatros, 1982) Croaziera cu vele (Ed. Albatros, 1985) Croazieră contra cronometru (Ed. Albatros, 1985) În lupta cu valurile (Casa Editorială pentru turism și cultură Abeona, 1991) Urmașii lui Attila (Ed. Miracol, 1999) Decebal - Circumterra, o tentativă refuzată (Ed. Yacht Club Roman, 2002) România ca o pradă (Ed. Alma, Oradea, 1997; ed. a II-a, Ed. Miracol, 2000) România ca o pradă (Ed. Alma) Ardealul - pe toți ne cheamă Ursu (Ed. Miracol, 2000) Nazismul sionist (Ed. Alma Tip, 1997; ed. a II-a, Ed. Miracol, 2000) Învierea lui Iuda (Ed. Miracol, 2000) Mareșalul (Ed. Miracol, 2001) A fost sau nu holocaust? (Ed. Lucman, 2003) Imposibilul hermafrodit New-Age (Ed. Miracol, 2004) România, românii și comunismul (Ed. Lucman, 2009)

Note

Legături externe

, 30 noiembrie 2018, Agerpres , 5 mai 2017, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena Cuza” Bârlad , 22 martie 2025, Gândul Generalul de Flotilă Aeriană RADU THEODORU, un mare erou român al celui de-al Doilea Război Mondial , Posted On 10 oct. 2020 by Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România - The Union of Professional Journalists of Romania

Categorie:Nașteri în 1924 Categorie:Nașteri pe 17 ianuarie Categorie:Decese în 2025 Categorie:Decese pe 9 decembrie Categorie:Decese în România Categorie:Antimasoni Categorie:Aviatori militari români Categorie:Centenari români Categorie:Comuniști români Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii (România) Categorie:Generali români Categorie:Laureați ai premiilor Academiei Române Categorie:Membri ai Partidului România Mare Categorie:Membri ai Uniunii Scriitorilor din România Categorie:Naționaliști români Categorie:Negarea Holocaustului Categorie:Oameni din Ineu Categorie:Persoane acuzate de trădare Categorie:Piloți români de aviație Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea Categorie:Politicieni români excluși din Partidul România Mare Categorie:Politică pro-rusă în România Categorie:Redactori literari români Categorie:Romancieri români Categorie:Scriitori români de limbă română Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea Categorie:Scriitori români din secolul al XXI-lea Categorie:Scriitori români de literatură științifico-fantastică Categorie:Veterani de război