Fărâmiță Lambru, menționat și Fărămiță Lambru, () a fost un cunoscut lăutar (acordeonist virtuoz și cântăreț) român de etnie romă.

Biografie Născut la data de 15 septembrie 1927 într-o veche familie de lăutari, Fărâmiță Lambru (acesta e numele său de artist; altfel decât s-ar putea crede, Fărâmiță este numele său de familie și Lambru este prenumele) învață să cânte încă din copilărie de la tatăl său, violonistul Tudor Fărâmiță. Având un auz foarte bun, reține repede repertoriul uzual lăutăresc, dar mai ales stilul vocal de interpretare.Cosma, Comori ale muzicii lăutărești, p. 3

În 1949 debutează în cadrul unei formații militare când își satisface stagiul militar la București.Cosma, Interpreți din România, p. 289

Din 1953 devine colaboratorul Mariei Tănase. După moartea acesteia (1963), acesta cunoaște o vertiginoasă carieră de virtuoz al acordeonului și dirijor al unor formații profesioniste.

În perioada 1952–1956 face parte ca instrumentist în formația de muzică populară a Teatrului de Estradă din București, iar în 1956 trece la formația Teatrului de revistă „Constantin Tănase”.Cosma, Comori ale muzicii lăutărești, p. 3 În 1967, ca actor, joacă în musicalul Groapa în rolul cântărețului Zavaidoc.

În 1962 înregistrează primele sale materiale la casa de discuri Electrecord, sub acompaniamentul orchestrei dirijate de Nicolae Băluță.

Între 1963-1970 este dirijor, solist-vocal și instrumentist al formației de muzică populară la Teatrul regional „Ion Vasilescu” din București.Cosma, Interpreți din România, p. 289

A întreprins turnee artistice în Franța (1965 și 1967), Republica Democrată Germană (1966) și Italia (1966). A făcut furori în capitala U.R.S.S., câștigându-și notorietate internațională.Cosma, Comori ale muzicii lăutărești, p. 4 Întors în țară, face noi înregistrări la casa de discuri Electrecord.

A apărut în diverse concerte și spectacole de revistă, a colaborat cu Orchestra de muzică populară Radio, dar mai ales a participat la petreceri populare (nunți, botezuri), care i-au afectat organismul măcinat de tuberculoză – cânta cu vocea nepermis de mult.Cosma, Comori ale muzicii lăutărești, p. 4

Filmografie Fiind un virtuoz recunoscut, a fost solicitat să apară și în câteva filme.

Regizorul Francisc Munteanu, transpunând atmosfera dintr-o mahala bucureșteană (evocată în piesa Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu) în pelicula Dincolo de barieră (1965)), îl invită pe Fărâmiță Lambru să animeze viața unei cârciumi bucureștene din 1925, alături de actorul Ion Dichiseanu. Succesul este atât de mare încât Francisc Munteanu apelează la lăutarul bucureștean și în filmul următor, Tunelul (coproducție româno-sovietică), turnat la Moscova (1966) în compania lui Ștefan Bănică, Margareta Pâslaru, Florin Piersic și, din nou, a lui Ion Dichiseanu.Cosma, Comori ale muzicii lăutărești, p. 4

În 1971 a apărut și în filmul Facerea lumii, în regia lui Gheorghe Vitanidis și în compania actorilor Colea Răutu, Liviu Ciulei sau Toma Caragiu.

Decesul miniatura|Mormântul lui Fărâmiță Lambru,în cimitirul „Izvorul Nou”, București A murit la 12 decembrie 1974 în București, măcinat de tuberculoză,Cosma, Interpreți din România, p. 289 și a fost înmormântat în cimitirul „Izvorul Nou” de lângă piața Râmnicu Sărat, Dristor, București.

Distincții Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (12 septembrie 1968) „pentru merite deosebite în activitatea muzicală”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 797 din 12 septembrie 1968 privind conferirea ordinului și medaliei „Meritul Cultural” unor membri ai colectivelor artistice din instituțiile muzicale de concerte și spectacole, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 126, Partea I, miercuri 25 septembrie 1968, p. 1180.

În 1955 a primit Premiul II la Concursul internațional al Festivalului Tineretului de la Varșovia.Cosma, Interpreți din România, p. 289

Discografie

Note

Bibliografie Cosma, Viorel: Interpreți din România. Lexicon. Dirijori – cântăreți – instrumentiști – regizori. Vol. I (A-F), Editura Galaxia, București, 1996, p. 289 ISBN 973-97473-5-3 ISBN 973-97473-6-1 Cosma, Viorel: Comori ale muzicii lăutărești. Fărâmiță Lambru – acordeon și voce. La calul bălan (bookletul CD-ului), Electrecord EDC 834, București, 2007 Emisiunea Jurnal de secol difuzată în 19.09.2012, între 10:40 și 10:45, pe TVRi

Legături externe Articole biografice Fărâmiță Lambru - "câinele fidel" al Mariei Tănase , 28 iunie 2004, Irina Munteanu, Jurnalul Național Istorii mai puțin știute: Fărâmiță Lambru în audiență, 4 octombrie 2008, Costin Tuchilă, Amos News

Filmări Fărâmiță Lambru – Inel, inel de aur și Scoate calul, pune șaua (1973) Fărâmiță Lambru în filmul Facerea lumii (1971)

Categorie:Nașteri în 1927 Categorie:Nașteri pe 15 septembrie Categorie:Decese în 1974 Categorie:Decese pe 12 decembrie Categorie:Acordeoniști români Categorie:Artiști români de origine romă Categorie:Bucureșteni Categorie:Cântăreți români de muzică populară Categorie:Decese în București Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Cultural Categorie:Interpreți de muzică populară românească Categorie:Interpreți de romanțe Categorie:Lăutari români Categorie:Virtuozi