Orașul New York (în engleză: „The City of New York” sau „New York City”; pronunțat /ˌn(j)u ˈjɔɹk/ sau [n(ĭ)u ĭork]) este cel mai populat oraș din Statele Unite ale Americii, zona sa metropolitană fiind una dintre cele mai mari zone urbane din lume. Este situat în statul New York, prescurtat NY și are statutul de cel mai mare oraș al Statelor Unite încă din 1790, fiind de asemenea și primul oraș capitală al statului și locul de numire a lui George Washington ca primul președinte al Statelor Unite. De mai bine de un secol a fost unul din centrele mondiale importante de comerț și finanțe. New York este de asemenea considerat unul din cele mai importante orașe din lume datorită influenței sale globale din mass-media, educație, divertisment, artă, și modă. Orașul este de asemenea și un centru important al afacerilor externe,găzduind sediul Organizației Națiunilor Unite.

New York este împărțit în cinci zone: The Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens, și insula Staten Island. Cu peste 8.5 milioane de rezidenți pe o arie de 830 km², New York este metropola cu cea mai mare densitate de locuitori din Statele Unite.

Rețeaua de străzi din Manhattan este de forma unei table de șah, cu străzi orientate est-vest și nord-sud, întretăiate în unghi de 90°. Există 155 străzi est-vest și 12 străzi nord-sud.

Multe dintre cartierele și monumentele orașului au o popularitate foarte mare în întreaga lume. Statuia Libertății primea milioanele de emigranți ce veneau în America la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea. Strada Wall Street din Manhattan este un centru financiar important încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, si este sediul bursei americane New York Stock Exchange (NYSE). Orașul găzduiește de asemenea unele dintre cele mai înalte clădiri din lume, incluzând Empire State Building. Turnurile gemene World Trade Center din Manhattan au fost distruse în atentatele din 11 septembrie 2001.

Simbol al visului american, New York a atras oameni din toate colțurile lumii și din toate categoriile sociale. Conform unei statistici efectuate de Forbes, în 2016 marele oraș găzduia 79 de miliardari, fiind pe primul loc în lume din acest punct de vedere.Top 10 – Orașele miliardarilor, în 2016

Istoric thumb|200px|left|Lower Manhattan în 1660, când făcea parte din Nieuw Amsterdam (Nordul este spre dreapta).

Regiunea era locuită de cca. 6.000 nativi americani lenapi, în momentul descoperirii sale în 1524,„Gotham Center for New York City History“ de către Giovanni de Verrazzano, un explorator italian, în serviciul coroanei franceze, care a denumit-o „Nouvelle Angoulême“ (Noul Angoulême). Instalarea europeană a început odată cu fondarea unei așezări olandeze în 1614 ce se ocupa cu comerțul de blănuri, denumită mai târziu „Noul Amsterdam“, situată în sudul Manhattanului. Directorul-general colonial, olandezul Peter Minuit, a cumpărat insula Manhattan mai târziu în 1626, oferind în schimb 60 guilderi (denumirea monedelor de aur olandeze). Legenda, acum recunoscuta ca fiind falsă, susținea că Minuit ar fi cumpărat zona cu mărgele din sticlă valorând 24$.Documentul achiziționării, care a fost trimis la Amsterdam, se găsește în arhivele naționale olandeze din Haga. În 1664, orașul a fost cucerit de către englezi și redenumit New York, după Ducele englez de York și Albany. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Anglo-Olandez, Țările de Jos a căpătat controlul asupra insulei Run (care la acea vreme avea o mai mare importanță), în schimb Anglia obținând New York-ul. Până în anul 1700, populația lenapilor a scăzut la 200."Gotham Center for New York City History" Timeline 1700-1800

Importanța New York-ului ca port comercial a crescut în timpul stăpânirii engleze. Universitatea de la Columbia a fost înființată în 1754, pe timpul regelui George al II-lea.

thumb|Statuia regelui George al III-lea al Angliei a fost îndepărtată în 1776. Pe 9 iulie 1776, asistentul lui George Washington a citit Declarația de Independență a Statelor Unite trupelor sale și cetățenilor din New York, care au luat cu asalt Bowling Green, unde se afla o statuie a regelui George al III-lea, apoi au legat frânghii de statuie și au smuls-o de pe piedestal, trimițând rămășițele acesteia la Litchfield, Connecticut, unde cea mai mare parte a plumbului statuii a fost transformată în 42.000 de gloanțe de muschetă pentru Armata Continentală. În acest proces, au tăiat partea superioară a gardului care fusese construit de-a lungul perimetrului Bowling Green pentru a proteja statuia, care înfățișa simbolul regal al unei coroane. Gardul a rămas în picioare până în ziua de azi, iar semnele zimțate de unde se aflau odinioară ornamentele coroanei sunt prezente. Orașul a devenit locul de desfășurare a mai multor lupte importante cunoscute sub numele de Campania de la New York, în timpul Războiului de Independență american. Congresul Continental s-a întâlnit mai târziu în New York, iar în 1789 a fost numit primul președinte al Statelor Unite, George Washington, la Federal Hall, Wall Street.

În timpul secolului al XIX-lea, orașul a fost transformat intens, datorită imigrării și dezvoltării. În anul 1835 New York-ul întrecuse deja demografic Philadelphia, devenind astfel cel mai mare oraș din America.

Criza financiară din 1975 Stagnarea economică a SUA din anii 1970 a lovit în mod deosebit New York-ul, amplificată de o mare migrare a rezidenților din clasa de mijloc spre suburbii, ceea ce a privat orașul de venituri fiscale. În februarie 1975, New York-ul a intrat într-o criză fiscală gravă. Sub conducerea primarului Abraham Beame, orașul a rămas fără bani pentru a plăti cheltuielile de operare curente, nu mai putea împrumuta bani și se confrunta cu perspectiva de a nu-și putea achita obligațiile și de a-și declara falimentul. Orașul a avut un deficit operațional de cel puțin 600 de milioane de dolari, contribuind la o datorie totală de peste 11 miliarde de dolari, în același timp neputându-se împrumuta de pe piețele de credit. Au existat numeroase motive pentru criză, inclusiv previziuni excesiv de optimiste privind veniturile, subfinanțarea pensiilor, utilizarea alocațiilor de capital și a rezervelor pentru costuri de operare și practici bugetare și contabile slabe. O altă perspectivă asupra acestui subiect este că, fiind cel mai capitalizat oraș al Statelor Unite la acea vreme, New York oferea o gamă largă de asistență socială și beneficii pentru locuitorii săi, inclusiv nouăsprezece spitale publice, facilități de transport în comun și, cel mai important, New York-ul oferea educație superioară gratuită prin sistemul universitar municipal. Administrația orașului era reticentă în a se confrunta cu sindicatele muncitorești municipale; după ce a fost anunțată o „înghețare a angajărilor” a urmat o creștere a numărului de angajați ai orașului cu 13.000 de persoane într-un trimestru, iar o concediere anunțată de opt mii de lucrători a dus la plecarea a doar 436 de angajați din administrația orașului.

Ca urmare a acestei situații, a fost creat "Municipal Assistance Corporation" (MAC) pentru a aduna fonduri și a refinanța datoriile orașului. Deși au fost implementate măsuri precum înghețarea salariilor, concedierea masivă de angajați și creșterea taxelor, criza a continuat să se agraveze. MAC a vândut obligațiuni în valoare de 10 miliarde de dolari, dar valoarea acestora a scăzut, iar orașul nu a reușit să găsească suficienți bani pentru a plăti angajații și a rămâne funcțional.

În fața acestei situații, statul a intervenit cu o soluție mai drastică: a creat un Consiliu de Control Financiar de Urgență (EFCB), care a preluat controlul total asupra bugetului orașului, implementând reduceri drastice în serviciile municipale și angajamentele financiare. Sindicatele au contribuit la salvarea orașului prin alocarea fondurilor de pensii pentru achiziționarea de obligațiuni MAC. În 1975, președintele Gerald Ford a refuzat să acorde ajutor financiar direct, dar a semnat un proiect de lege care a extins împrumuturi federale orașului. După măsuri severe, New York a reușit să-și achite datoriile și, până în 1985, orașul a reușit să își rezolve criza financiară, eliminând necesitatea sprijinului MAC.

În 1977, Ed Koch, membru al Partidului Democrat, cu viziuni conservatoare din punct de vedere fiscal, a fost ales primar al orașului. Sub conducerea sa, New York a reușit să elimine datoria pe termen scurt până în 1978, iar până în 1985 orașul nu mai depindea de sprijinul MAC, ceea ce a dus la dizolvarea acesteia. Koch a jucat un rol esențial în stabilizarea finanțelor orașului și în restabilirea încrederii în administrația municipală.

thumb|left|Vedere a orizontului din Queens și World Trade Center, 1997

Orașul a fost o țintă a atacurilor din 11 septembrie 2001, în care aproape 3.000 de oameni au murit în atacuri sinucigașe efectuate atunci când 19 membri ai rețelei teroristă Al-Qaeda au deturnat patru avioane care transportau pasageri, dintre care două, American Airlines Flight 11 și United Airlines Flight 175, s-au prăbușit în turnurile gemene ale World Trade Center.

One World Trade Center a fost construit pe același amplasament ca și turnurile gemene, devenind cea mai înaltă clădire din emisfera vestică.

Geografie

thumb|200px|left| Imagine din satelit arătând centrul zonei metropolitane. Peste 10 milioane de oameni locuiesc aici.

Orașul New York este situat în nord-estul Statelor Unite ale Americii, și în sud-estul Statului New York, la aproximativ jumătatea distanței dintre Washington D.C. și Boston.Washington, D.C. este la 367 km de New York City, iar Boston la 349 km - Google Maps Zona de la gura râului Hudson, ce se varsă în Oceanul Atlantic, a ajutat orașul să crească în importanță din punct de vedere al comerțului. O mare parte a New York-ului este construită pe cele trei insule ale Manhattanului, Staten Island și Long Island, astfel suprafața sa fiind dispersată, ajutând la creșterea densității.

Râul Hudson curge prin Valea Hudson și Golful New York. Între orașul New York, și Troy (un orășel din New York), râul se transformă într-un estuar. Hudson separă orașul de New Jersey. East River curge din Long Island Sound și separă The Bronx și Manghattan de Long Island. Râul Harlem, ce se află între East River și râul Hudson, separă Manhattan de The Bronx.

Terenul a fost alterat considerabil de către oameni, extinderea pământului peste ape începând încă de pe vremea colonialilor olandezi. Extinderea suprafeței pământului este cel mai accentuată în Lower Manhattan, cu zone ca Battery Park City din anii 1970 și 1980. O parte din variațiile naturale ale topografiei au fost de asemenea netezite in Manhattan.

Orașul se întinde pe uscat pe o suprafață de 831,4 km². Suprafața totală a New York-ului este de 1.214,4 km². 414,09 km² din aceștia sunt apă, iar 831,4 km² uscat. Cel mai înalt punct din oraș este Todt Hill din Staten Island, ce se află la 124,9 m deasupra nivelului mării, care este de asemenea și cel mai înalt punct al coastei de est, sud de Maine.

Climat

Deși aflat la aproximativ aceeași latitudine ca și alte orașe europene a căror climă este mai caldă, spre exemplu Napoli sau Madrid, New York-ul are un climat umed continental, acesta datorându-se curenților de aer rece ce vin din centrul Americii de Nord. Iernile în New York sunt reci, dar datorită faptului că este un oraș de coastă, temperaturile sunt relativ mai ridicate față de cele din interiorul continentului, acest lucru ajutând la moderarea stratului de zăpadă ce variază între 63,5 și 88,9 cm în fiecare an. Temperatura oscilează primăverile și toamnele în New York, aceasta putând să varieze de la ninsori și vreme rece, la vreme caldă și umedă, deși pot fi zile răcoroase și ploioase. Vara este umedă și caldă, cu temperaturi de până la 32 °C sau mai mult. Deși, în general, nu este asociat cu uraganele, New York-ul este vulnerabil acestui tip de fenomene, uraganul din Norfolk și Long Island din 1821 fiind un bun exemplu.

Peisajul urban