Constantin Ressu () a fost om politic, avocat și primar.Direcția Județeană a Arhivelor Naţionale Galaţi, Registru Actele tării Civile Comunale Galați pentru morți, nr. 686/1896, Act. nr. 390, p. 98: a murit la patru Martie la ora două spre zece noaptea în casa din Strada Cuza Vodă quartalul al patrulea...”

Studii Constantin Ressu a urmat Școala elementară la Bârlad, ca mai apoi să urmeze cursurile liceale la Iași. Timp de doi ani merge la Facultatea de Drept din Iași, urmând apoi Facultatea de Drept din cadrul Universității Libere din Bruxelles (Université Libre de Bruxelles), finalizată cu titlul de doctor în drept (5 apr. 1873).

Biografie Constantin Ressu s-a născut într-o familie de macedoneni din regiunea Epirului, tatăl său, Alexis Rhesus, împreună cu soția sa Elena, s-a refugiat la Iași, pentru a scăpa de persecuțiile la care erau supuși macedoromânii de către stăpânirea otomană.

Constantin Ressu a fost avocat, judecător și procuror la Galați, deputat de Covurlui în Parlamentul țării, prim-ajutor de primar și, în patru rânduri, primar al orașului Galați.

A sprijinit ridicarea bustului istoricului Vasile Alexandrescu Urechia în fața Liceului „Vasile Alecsandri” din Galați, la a cărei inaugurare a participat în calitate de primar și căreia i-a făcut o generoasă donație de carte. A ocupat funcția de președinte al Societății „Prutul”, înființată în 1885 cu scopul de a înlesni răspândirea culturii naționale printre românii din Basarabia și de a-i ajuta pe tinerii originari din acea zonă să învețe.

Constantin Ressu s-a căsătorit pe 28 decembrie 1878 cu Maria Ionescu, dându-i viață unicului fiu - pictor Camil Ressu.

Spre sfârșitul vieții, Constantin Ressu a fost implicat, alături de Gheorghe Robescu, într-un proces care încerca, alături de alte acuzații aduse activității sale de judecător sindic și avocat să îl discrediteze în plan politic. Conform ziarelor vremiiEpoca, seria 2, an. 2, nr. 53, 11 ian. 1896; an. 2, nr. 148, 5 mai 1896; an. 2, nr. 281, 17 oct. 1896., pentru a demonta acuzațiile aduse, a ținut o prelegere în fața completului de judecată, care a durat șapte ore și jumătate în care și-a demonstrat buna-credință în legătură cu așa numita „afacere Brenning”.Isidor Brenning era consulul onorific al Spaniei şi în acelaşi timp, un cunoscut om de afaceri, conf. Constantin Bacalbaşa, Bucureştii de altădată. Vol. 2 : 1885-1900, Bucureşti, Editura Ziarului „Universul”, 1928, p. 179-181.

Întreaga activitate politică, administrativă și socială a lui Constantin Ressu îi conturează un profil de luptător, indiferent dacă cel pentru care lupta era poporul, atunci când vorbea în Cameră, fie că era vorba de gălățenii lui, atunci când lua cuvântul în Consiliul Comunal, zbătându-se să obțină facilități pentru Galați, chiar și cu prețul funcției.Epoca, an 3, nr. 399, 12 martie 1897, p. 3

La un an după moartea sa, a fost ridicată o piatră comemorativă pe mormântul fostului primar și deputat, în martie 1897.[Parastas C. Ressu]. Galații, an. 16, nr. 4122, 9/21 martie1897, p. 3. Din fondul Arhivelor Naționale - Filiala Galați

Activitate profesională Constantin Ressu a fost funcționar la Cahul, în Basarabia în anul 1869, urmând ca apoi sa fie numit procuror la Galați în anul 1873 și a lucrat ca avocat al statului la Huși, Pitești și Galați până în 1876. A inaugurat Tipografia „Dacia” și a editat ziarul Poșta, fondat împreună cu Moise N. Pacu (17 iul. 1880 – 15 oct. 1885). A fost ales membru al Consiliului Comunal al orașului Galați (23 ian. 1883 – 8 iun. 1883), fiind ales și în funcția de prim-ajutor de primar (8 februarie 1883) și președinte al Societății „Prutul” (înființată în 1885). Începând cu 1 ianuarie 1888 a editat a doua serie a ziarului Poșta, redactându-i aproape toate editorialele în lunile aprilie-iunie 1888.

De patru ori a fost ales primar al orașului Galați: 20 nov. 1886 – mart. 1887; 8 iul. 1888 – 23 aug. 1888 (președinte de Comisie Interimară); 23 aug. 1888 - sept. 1890; sept. 1890 - 17 febr. 1891; 27 sept. 1894 – oct. 1895.

În anul 1889 a aprobat construirea Școlii pentru fete nr. 3 „Elena Doamna” din Valea Orașului, prima școală a cărei construcție a fost finanțată din bugetul primăriei și a înființat Fabrica cu aburi pentru obiecte de tinichea și produse chimice „Greerul”. În septembrie 1889 a hotărât înființarea a două școli, în zone defavorizate ale Galațiului, Școala de fete nr. 8 în Vadul Ungurului și Școala de băieți nr. 10 în Bădălan, lângă Docuri.Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Galați, Fond Primăria Galați, Dosar nr. 8/1889, Proces verbal din 25 sept. 1889

În anul 1891 a susținut construirea liniei ferate Galați - Bârlad, devenită o importantă cale de transport a mărfurilor din Moldova, spre porturile dunărene Brăila și Galați. Tot în acest an, în luna octombrie, participă la cel de-al treilea Congres al Păcii de la Roma.

A fost membru de onoare al Societății „Junimea Comercială” din Galați (1891) și din noiembrie 1891 devine membru al Ateneului din Galați,societate științifică, literară și artistică.

Note

Bibliografie

Oameni în memoria Galațiului : Aniversări 2011. Galați: Axis Libri, 2013 Zamfir Ilie, Pompiliu Comșa, Galați : Ghid turistic, Galați, Axisi Libri, 2011

Categorie:Primari ai Galațiului Categorie:Nașteri în 1845 Categorie:Decese în 1896