miniatura|Mormântul său din cimitirul „Sfânta Vineri” din București Petre V. Haneș () a fost un istoric literar român.

Biografie Născut în Călărași, părinții săi au fost Vasile Haneș și soția sa, Maria (născută Leca). A urmat Liceul „Matei Basarab” din București, apoi Facultatea de Litere a Universității din București. Mai târziu, în 1920, a obținut un doctorat la aceeași instituție. După absolvirea universității, Haneș a devenit profesor de limba română la trei școli din capitală: Liceul „Matei Basarab”, Liceul „Mihai Viteazul”Aurel Sasu (ed.), Dicționarul biografic al literaturii române, vol. I, pp. 707–708. Pitești: Editura Paralela 45, 2004. și Seminarul Pedagogic. A susținut cursuri gratuite și la Facultatea de Litere. În cadrul sistemului de învățământ a ocupat funcția de inspector școlar și a fost membru permanent al consiliului Ministerului Instrucțiunii Publice, îndeplinind în 1920 funcția de secretar general.

Prima publicație a lui Haneș a apărut în 1900, în Noua revistă română. Autor de studii de istorie literară, și-a desfășurat activitatea publicistă în Revista universitară (1900), Viața nouă, Convorbiri Literare, Preocupări literare (unde a fost director între 1936 și 1938), Biserica ortodoxă română și Limbă și literatură. În 1926 a fondat o societate a prietenilor istoriei literare. Spre sfârșitul vieții, a fost activ în societatea de științe filologice. A publicat volume dedicate operelor lui Alecu Russo, Nicolae Bălcescu, Grigore Alexandrescu, Mihail Kogălniceanu și Dinicu Golescu.

Haneș a fost un cercetător conștiincios și onest, care a acordat o atenție egală diferitelor perioade ale literaturii române. A scris și o istorie generală a domeniului, Istoria literaturii românești; publicată în 1924, care a apărut și în limba franceză în 1934.

A murit în 1966 la București și a fost înmormântat în cimitirul „Sfânta Vineri” din oraș.

Scrieri Cântarea României (1900); Alexandru Russo (1901); Dezvoltarea limbii române în prima jumătate a sec. al XIX-lea (1904); Studii de literatură română (1910); Evangheliarul românesc din 1561 în conparațiune cu cel slavonesc (1913); Un călător englez despre români (1920); Scriitori basarabeni (1920); Studii literare (1925); Studii și cercetări (1927); Istoria literară în călătorii (1933); Genuri literare (1934); Scriitori basarabeni 1850–1940 (1942); Vechile noastre cazanii: Coresi, Varlaam, Mânăstirea Dealu (1943).

Note

Categorie:Nașteri în 1879 Categorie:Decese în 1966 Categorie:Înmormântări în Cimitirul Sfânta Vineri din București Categorie:Istorici literari români Categorie:Învățători și profesori români Categorie:Absolvenți ai Universității din București Categorie:Călărășeni