Viorel Ștefan (n. 29 aprilie 1939, Ilva Mică, județul Bistrița-Năsăud – d. 2021, Cluj-Napoca) a fost un biolog, cercetător științific și profesor universitar român, specialist în oligochetologie (studiul viermilor din clasa Oligochaeta), în special al familiei Enchytraeidae. Activitatea sa științifică de peste 40 de ani (1963-2004) s-a concentrat pe studiul faunei de sol din România, iar 13 dintre lucrările sale sunt citate ca parte a corpusului de referință privind fauna românească de enchitreide într-o sinteză taxonomică independentă recentă. Este considerat unul dintre fondatorii învățământului universitar de biologie post-revoluționar în vestul României, punând bazele Secției de Biologie la Universitatea din Oradea în 1992.

Biografie

Copilăria și educația

Viorel Ștefan s-a născut la 29 aprilie 1939 în comuna Ilva Mică, județul Năsăud (actualmente Bistrița-Năsăud), din părinții Alexandru și Senia Ștefan, alături de surorile sale Veronica, Maria și Ana.

A început studiile cu școala primară în comuna Satu Nou (clasele I-II), fiind nevoit să se deplaseze din cauza pagubelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, apoi a revenit la Ilva Mică unde a continuat până în clasa a VII-a. În perioada 1953-1956 a fost elev la Școala Medie de Băieți nr. 1 din Năsăud (actualul Colegiul Național „George Coșbuc").

În 1958 a fost admis la Universitatea Victor Babeș din Cluj (actuala Universitatea Babeș-Bolyai), la Facultatea de Biologie-Geologie, secția Geologie, pe care a absolvit-o în 1963.

Viața personală

În 1964 s-a căsătorit cu Emilia Romonțan, alături de care a trăit 57 de ani. Au avut doi copii: Viorel-Alexandru și Diana-Maria (căsătorită Zety), și trei nepoți: Alexandru-Traian, Adrian-Vasile Zety și Sonia-Maria.

Cariera științifică

Primele publicații și formarea ca cercetător (1967-1977)

Încă din perioada imediat următoare absolvirii, Viorel Ștefan a publicat, sub îndrumarea lui V. Gh. Radu, o serie de patru studii consecutive despre fauna de enchitreide din sol, apărute în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Biologia (1967-1969), urmate de alte două lucrări coautorate în 1970. Aceste lucrări timpurii au pus bazele activității sale ulterioare de cercetare asupra familiei Enchytraeidae.

În 1977, împreună cu o echipă de colegi de la ICB Cluj-Napoca (I. Popovici, G. Stan, R. Tomescu ș.a.), a publicat un studiu amplu (42 de pagini) privind influența atrazinei asupra faunei de sol, apărut în revista internațională Pedobiologia.

Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca (1963-2004)

În 1963, imediat după absolvire, Viorel Ștefan a fost repartizat ca cercetător la Institutul de Cercetări Biologice al Academiei Române din Cluj-Napoca (ICB Cluj-Napoca), unde a activat 41 de ani, până în 2004. Pe parcursul carierei sale la institut, a avansat de la Cercetător Stagiar până la Cercetător Științific de grad I, cel mai înalt grad științific din sistemul de cercetare românesc.

Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca fusese înființat în 1958 ca Centru de Cercetări Biologice, în cadrul Filialei Cluj a Academiei Române, și reprezenta principala instituție de cercetare biologică din Transilvania.

Specializare internațională

În 1971, prin concurs, a obținut o bursă de specializare la Universitatea din Copenhaga (Danemarca). Nefiind membru în cadrul Partidului Comunist Român, i-a fost refuzată plecarea din țară timp de trei ani, reușind să efectueze deplasarea abia în perioada 1974-1975. Această întârziere a dus și la schimbarea profesorului coordonator și a subiectului de studiu inițial. S-a specializat în ecologie și histochimie, lucrând sub îndrumarea specialiștilor danezi în domeniul biologiei solului.

Lucrarea sa de specializare a fost publicată în revista internațională de prestigiu Pedobiologia, editată de Societatea Internațională de Știința Solului din Berlin, Germania.

Doctorat

În 1974 a obținut titlul de Doctor în Biologie, iar în 1993 a devenit Doctor în Științe Biologice, titlu științific superior care se acorda pentru contribuții deosebite în cercetarea științifică.

Domenii de cercetare

Viorel Ștefan a fost unul dintre puținii specialiști români în studiul enchitreidelor, un grup de oligochete terestre de dimensiuni mici (2-20 mm), cunoscute popular ca "viermi de pământ albi" sau "pot worms". Principalele sale direcții de cercetare au fost:

Enchytraeidae - taxonomie și ecologie Fauna de sol din România și biodiversitate Oligochetele din Carpații OrientaliȘtefan, V. (1975): Enchitreide (Oligochaeta) din Carpații răsăriteni. Studii și cercetări de biologie. Seria zoologie. 27(4): 261–264. Fauna enchitreidelor din Delta DunăriiȘtefan, V. (1994): Contribuții la cunoasterea enchitreidelor din Delta Dunării. Analele Științifice Institutului Delta Dunării, Tulcea 3(1): 155–158.Ștefan, V. (1996): The Enchytraeidae (Oligochaeta) communities in the Danube Delta Biosphere Reserve. In: ANP Booklets. Aggtelek National Park, Jósvafő: 477–481. Ariile naturale protejate din județul Bistrița-Năsăud, în colaborare cu Gh. ColdeaChintăuan, I., V. Ștefan, I. Marquier & Gh. Coldea (2004): Arii protejate din județul Bistrița-Năsăud. Editura Supergraph, Cluj-Napoca. Fauna de Oligochete din Bazinul Crișurilor Ecologia solului și rolul oligochetelor în procesele pedogenetice

Lucrările sale au contribuit la cunoașterea diversității speciilor de enchitreide din România și au fost citate în lucrări taxonomice de referință internaționale.Schmelz, R.M. & Collado, R. (2010): A guide to European terrestrial and freshwater species of Enchytraeidae (Oligochaeta). Soil Organisms 82(1): 1-176.Schmelz, R.M. & Collado, R. (2012): An updated checklist of currently accepted species of Enchytraeidae (Oligochaeta, Annelida). Landbauforschung. VTI Agric. For. Res. 357: 67-88.

Activitate didactică

Universitatea din Oradea (din 1992)

În 1992, după Revoluția din 1989, la invitația rectorului Universității din Oradea, Viorel Ștefan a fost solicitat să pună bazele Secției de Biologie din cadrul Facultății de Științe. Aceasta reprezintă una dintre cele mai importante contribuții ale sale la dezvoltarea învățământului universitar românesc post-revoluționar, extinzând studiul biologiei în afara marilor centre universitare tradiționale (București, Cluj-Napoca, Iași).

Din 1992 a devenit Conferențiar Universitar asociat la Universitatea din Oradea, iar din anul universitar 1997-1998 a fost numit Conferențiar, predând: Zoologia nevertebratelor Zoologia vertebratelor

A fost redactor-șef al revistei Analele Universității din Oradea, Fascicula Biologie în perioada 1993-2004, contribuind la dezvoltarea cercetării științifice și la promovarea rezultatelor tinerilor cercetători.

Universitatea "Avram Iancu" Cluj-Napoca (2001-2003)

În perioada 2001-2003 a fost cadru didactic asociat la Facultatea de Sport și Kinetoterapie din cadrul Universității „Avram Iancu" din Cluj-Napoca, predând: Biologie celulară și moleculară Biochimie Imunologie

Îndrumător științific

De-a lungul carierei sale didactice, a coordonat numeroase lucrări de licență, disertații de masterat și teze de doctorat.

Contribuții științifice

Producția științifică

Activitatea științifică a lui Viorel Ștefan de-a lungul a 41 de ani de carieră (1963-2004) s-a materializat în:

2-5 volume publicate, inclusiv o lucrare la Universitatea Ferrara, Italia 5 cursuri universitare pentru studenții Universității din Oradea 71-97 de lucrări științifice publicate în reviste de specialitate românești și internaționale 28 de lucrări prezentate la congrese internaționale 102-106 protocoale/rapoarte de cercetare 15-17 sesiuni de comunicări la manifestări științifice internaționale 72-87 comunicări la manifestări științifice locale și naționale 45 participări la manifestări științifice naționale

Participări internaționale

A participat la congrese și conferințe științifice internaționale în:

Printre acestea se numără participările la simpoziile internaționale dedicate enchitreidelor (International Symposium on Enchytraeidae), care se desfășoară din 1994 la fiecare doi ani și reunesc specialiștii mondiali în studiul acestui grup taxonomic.Schmelz, R.M. & Collado, R. (2012): Newsletter on Enchytraeidae No. 12. Landbauforschung Special Issue 357.

Coordonare de programe europene

A fost coordonator național la programul european de educație ESSENCE (1999-2001), un program de cooperare educațională care a contribuit la modernizarea învățământului superior românesc în perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană.

Recunoașteri și distincții

Membru în societăți științifice

Societatea Română de Biologie (din 1965) Societatea Română de Știința Solului (din 1965) Societatea Internațională de Știința Solului (din 1992) Asociația Departamentelor Universitare de Știința Mediului (AUDES)

Activitate cultural-științifică

Membru activ al societății cultural-științifice „Virtus Romana Rediviva" din Cluj-Napoca, unde a promovat valorile culturale ale fiilor județului Bistrița-Năsăud

Distincții locale

Cetățean de onoare al comunei Ilva Mică, recunoscut pentru aportul său major în dezvoltarea învățământului din comună

Lucrări selectate

Seria enchitreidelor din sol (cu V. Gh. Radu, 1967-1970)

Următoarele lucrări timpurii, publicate sub îndrumarea lui V. Gh. Radu, sunt citate în lucrarea de sinteză independentă Boros & Dózsa-Farkas (2023):Boros, G. & Dózsa-Farkas, K. (2023): The Enchytraeid fauna of Romania. Soil Organisms 87(2): 137–147. Acces online. Lucrarea citează 13 publicații ale lui V. Ștefan. Radu, V. Gh. & V. Ștefan (1967a): Contribuții la studiul enchitreidelor din sol (I). Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria biologia, 1: 119–122. Radu, V. Gh. & V. Ștefan (1967b): Contribuții la studiul enchitreidelor din sol (II). Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria biologia 2: 99–102. Radu, V. Gh. & V. Ștefan (1968a): Contribuții la studiul enchitreidelor din sol (III). Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria biologia 1: 75–78. Radu, V. Gh. & V. Ștefan (1968b): The numerical variation of the soil Enchytraeidae in connection with a number of ecological factors. Symposium on Soil Biology, Cluj, noiembrie 1966. Rumanian National Society of Soil Science, Cluj: 223–233. Radu, V. Gh. & V. Ștefan (1969): Contribuții la studiul enchitreidelor din sol (IV). Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria biologia, 1: 117–119. Radu, V. Gh. & V. Ștefan (1970): Acțiunea îngrășămintelor organice și minerale asupra faunei de enchitreide din sol. Publicațiile Societății Naționale Române pentru Știința Solului 4A: 275–285. Radu, V. Gh., I. Popovici & V. Ștefan (1970): L'action de quelques substances pesticides sur les Nématodes et les Enchytréidés du sol. Mededelingen Faculteit Landbouw Wetenschappen Gent 35: 745–751.

Specii noi pentru fauna României

Ștefan, V. (1970): Specii noi de enchitreide pentru fauna României. Studii și cercetări de biologie. Seria zoologie. 22(4): 299–301. Lucrare în care sunt raportate pentru prima dată specii de Enchytraeidae noi pentru fauna României

Fauna Carpaților

Ștefan, V. (1975): Enchitreide (Oligochaeta) din Carpații răsăriteni. Studii și cercetări de biologie. Seria zoologie. 27(4): 261–264. Ștefan, V. (1977): Soil Enchytraeidae from Cerna Valley. In: Fourth Symposium on Soil Biology. Rumanian National Society of Soil Science, Bucharest: 277–283. Chintăuan, I., V. Ștefan, I. Marquier & Gh. Coldea (2004): Arii protejate din județul Bistrița-Năsăud. Editura Supergraph, Cluj-Napoca.

Publicație în Pedobiologia

Popovici, I., G. Stan, V. Ștefan, R. Tomescu, A. Dumea, A. Tarta & F. Dan (1977): The influence of Atrazine on soil. Pedobiologia 17: 209–251.Popovici, I., G. Stan, V. Ștefan, R. Tomescu, A. Dumea, A. Tarta & F. Dan (1977): The influence of Atrazine on soil. Pedobiologia 17: 209–251.

Fauna Delta Dunării