Aliud este un municipiu spaniol din comarca Gómara, în provincia Soria, Castilia și León.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Această mică localitate din Campo de Gómara este situată în centrul Provincia Soriaprovinciei Soria, la est de capitală, în valea râului Rituerto, la sud de Almenar de Soria.

Localități depopulate Vechea așezare Albocabe, aflată în stare de ruină, aparține în prezent de municipalitatea Aliud, la fel ca și satul depopulat Aragel.

Comunicații Se află la intersecția drumurilor locale SO-P-3004, care duce de la Cabrejas del Campo la Gómara, și SO-P-3121, de la Albocabe la Torralba de Arciel.

Comune limitrofe

Toponimie Prima versiune Toponimul derivă din limba arabă, اليهود (al-yahūd), care înseamnă „evreii”.

Coloniștii evrei se stabileau acolo unde exista bogăție, aceasta fiind o zonă cu o mare bogăție zootehnică. Mai târziu, evreii convertiți au adoptat nume de familie noi care să le ascundă originea (Díez, de exemplu, este un nume recunoscut ca fiind sefard de către Guvernul spaniol în contextul procedurilor de obținere a cetățeniei spaniole), fugind de Inchiziție, care avea jurisdicție asupra convertiților. În secolul anterior expulzării evreilor din Spania (1492), au avut loc pogromuri în Castilia și în Aragon împotriva acestora.

Chiar și după 1492, în Soria au existat mulți evrei care s-au întors în locurile unde trăiseră anterior, schimbându-și numele, cum este cazul lui Hernando Álvarez; acesta s-a întors din Portugalia convertit, deși nu neapărat convins, după cum a recunoscut Clara, o „creștină veche” din Gómara, în fața Tribunalului Inchiziției la 1 septembrie 1502.

Este de presupus că în Aliud, nume de origine musulmană, a existat un număr considerabil de evrei, fapt pentru care localitatea a fost cunoscută sub această denumire: o colonie evreiască în teritoriu creștin-musulman. În memoria actualilor locuitori din Aliud nu a mai rămas nicio urmă a acelor evrei, al căror nume le ascunde originea la fel ca numele de familie sefarde ale convertiților.

Originea menționată este în prezent uitată de toți, trădând memoria acelui popor evreu din Aliud; doar pietrele caselor și ruinele clădirilor, alături de genele descendenților lor masculini (deoarece „gena evreiască” se observă în cromozomul Y), ar mai putea depune mărturie despre legătura lor sefardă.

A doua versiune Toponimul provine din limba arabă الحود (al-hûd).

O altă versiune mai modernă este cea oferită de arabistul și membrul Academiei Regale de Istorie Elías Terés Sádaba în lucrarea sa „Antroponimia Hispanoárabe (Reflejada por las fuentes latino-romances)”, unde ni se indică posibila proveniență a numelui la punctul său 426:

Toponimie: Torre de Behud, Puerta de Bahud, Camino de Benafut, Aliud, Arroyo de Valhuz, Vilavenut, Las Posa(da)s de Abenfut sau Abenhut, Abenuz/x, Beneute.

În ceea ce privește numele coranic , este foarte posibil să facă referire la profetul arab pe care Dumnezeu l-a trimis adiților și care dă numele unei multitudini de familii musulmane, printre care se află importanta dinastie Banu Hud, regi ai taifei din Zaragoza între 1039 și 1110.

Într-un mediu înconjurat de comunități cu clare rădăcini musulmane precum Albocabe, Almenar sau Aragel, este logic să ne gândim că Aliud ar fi un mic sat, tot musulman, dedicat activităților de agricultură și creștere a animalelor sub influența protectoare a vreunui nucleu de populație cu un anumit potențial defensiv precum Gómara, care dispunea de resurse militare importante. Având în vedere că cucerirea Soriei de către musulmani a fost în anul 715, se poate considera fondarea localității Aliud între secolele VIII și IX. Un ex-voto celtiber găsit în apropierea vechii mori indică existența unei populații sau a unui centru devoțional preroman în împrejurimi (sec. II – sec. I î.Hr.). Resturi de ceramică indică de asemenea prezența romană în zonă în secolele I – IV d.Hr.

Istorie Localitate care, în timpul Evului Mediu, a aparținut de Comunidad de Villa y Tierra de Soria, făcând parte din Sexmo de Lubia.

La căderea Vechiului Regim, localitatea s-a constituit în municipiu constituțional, cunoscut atunci sub numele de Aliud și Albocabe, în regiunea Castilla la Vieja, care la recensământul din 1842 număra 54 de gospodării și 218 locuitori. Locuitorii din Aliud erau cunoscuți sub porecla de „yeseros” (ipsosari).

Municipiul a dispus de o stație de cale ferată aparținând liniei Santander-Mediterana, care a fost operațională între 1929 și 1985.

Demografie Aliud are o populație de 20 de locuitori (INE 2025).

Cultură Sărbători și obiceiuri Sărbătoarea tradițională este cea a Rozariului. Cu toate acestea, în timpul verii se celebrează festivități și în ultimul weekend din august. Sfântul aflat în ermitul de pe colina cunoscută sub numele de „Cerro Santo” este San Cristóbal. Localitatea dispune de un teren de fronton pentru jocuri și de un parc, precum și de o clădire municipală care găzduiește consiliul format din trei consilieri, un cabinet medical și săli pentru activități comune. Primăria oferă, de asemenea, acces la internet prin WiFi gratuit pentru locuitorii municipiului.

Note

Legături externe

Categorie:Localități din Provincia Soria