Agricola Cardaș (n. 3 octombrie 1883, Galați – d. 30 octombrie 1955, Iași) a fost biolog, agronom și publicist, creatorul învățământului mediu de zootehnie și al Centrului universitar de zootehnie din Iași.
Studii După absolvirea Liceului „Vasile Alecsandri” din Galați (1896-1904), a studiat la Facultatea de Științe Iași, secția de științe naturale (1904-1908), urmând, în paralel, Seminarul Pedagogic Universitar Iași (1906). A continuat studiile la Academia de Agricultură Bonn Poppelsdorf din Germania, ca bursier al Academiei RomâneAgricola Cardaș - Date biografice, obținând aici și doctoratul în 1910.
Titluri științifice Doctor în agronomie la Academia agricolă din Bonn - Poppelsdorf, cu teza Rumäniens Rindviehzucht (1910); Docent la Universitatea din Iași (1914).
Activitatea profesională După întoarcerea în țară, în perioada 1910-1914 a lucrat ca director al noii Școli Inferioare de Agricultură de la Țigănești, în imediata apropiere a Tecuciului.
Prin Legea Învățământului Superior publicată în M.O./27 martie 1912, se stabilea înființarea Secției de Științe Agricole, la Facultatea de Științe a Universității din Iași, unul din profesori fiind și Agricola Cardaș.Despre USAMV - Istoric
După susținerea docenței, în anul 1914, a devenit conferențiar la catedra de zootehnie din cadrul Facultății de Științe din Iași. Din 1925 a devenit profesor titular atât la Facultatea de Științe, cât și la Institutul Agronomic din aceeași localitate, numărându-se și printre întemeietorii acestuia.
În 1918, după Unirea Basarabiei cu România, Agricola Cardaș a fost director al agriculturii din Basarabia. În această poziție publică, a înaintat în anul 1926 Ministerului Instrucțiunii Publice un memoriu prin care solicita transferul învățămantului agronomic de la Iași la Chișinău, capitala unei regiuni cu mare potențial agricol. În M.O. nr. 82/9 aprilie 1933 s-a publicat Legea pentru transformarea Secției de Științe Agricole de pe lângă Universitatea din Iași, în Facultate de Științe Agricole a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu sediul la Chișinău, al cărei decan în anii 1936-1938 a fost Agricola Cardaș. Prin grija profesorului Agricola Cardaș, după înființarea Facultății de Științe Agricole din Chișinău, au fost create 4 laboratoare de Zootehnie cu ferme didactice și un atelier de material didactic, în care se confecționau mulaje și instrumentar zootehnic. Rezultatele activității științifice îl situează în poziția de fondator al științei zootehnice în Moldova.Universitatea Agrară de Stat din Moldova
A fost consilier agricol al județului Iași (1 ian. 1919), director general al serviciului pentru aplicarea reformei agrare din Basarabia „Casa Noastră” (1920-1925), secretar general la Ministerul Agriculturii și Domeniilor, director general și comisar al guvernului pentru Expoziția Generală și Târgul de Mostre a Basarabiei (Chișinău, iul. 1925), senator al Camerelor de Agricultură, Regiunea Iași (iul. 1927; ian. 1929).
În 1920, Agricola Cardaș a înființat publicația de popularizare Foaia Plugarilor, care a apărut, cu întreruperi impuse de împrejurări, până în 1940.Ilie Bădescu, Ozana Cucu-Oancea, Dicționar de Sociologie Rurală, Editura Mica valahie, ISBN 978-973-7858-86-3
Ca o recunoaștere oficială a meritelor sale științifice, în anul 1940 a fost ales membru al Academiei de Științe a României, și funcția de vicepreședinte al Secției de biologie aplicată.
În martie 1943 adevenit Membru corespondent al Academiei de Agricultură din România.
După ce fusese îndepărtat de la catedră timp de patru ani, de regimul comunist, a revenit în 1952 ca profesor la Facultatea de Zootehnie a Institutului Agronomic ieșean.
Decorații Pentru activitatea sa în domeniul agricol a fost distins cu titlulrile: Ofițer al Meritului Agricol (Franța), Mare Ofițer al Coroanei României, Mare Ofițer al Ordinului Phoenix (Grecia), Comandor al Ordinului Steaua României, Ofițer al Ordinului „Polonia Restituta“. Semnul Onorific „Răsplata Muncii pentru 25 ani în Serviciul Statului” (13 octombrie 1941)Decretul Regal nr. 2.854 din 13 octombrie 1941 pentru acordări de semn onorific „Răsplata Muncii”, pentru 25 ani în serviciul Statului, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 305 din 24 decembrie 1941, partea I-a, p. 8.020.
Opera Principalele sale lucrări sunt:Bibliografia românească modernă Note sur les bivalves trouvées dans l’Oxfordien de Hârșova-Topal (Dobrogea), Imp. Dacia Iliescu, Grossu & Comp., 1907. Note sur quelques Echinodermes de la région jurassique de Hârșova-Topal (Dobrogea) : [Extras]. Jassy : Imprimerie "Dacia" Iliescu, Grossu & Comp, 1907. 7 p. III 26.928 Rumäniens Rindviehzucht. Bonn : Buchdruckerei Jos. Bach Wwe, 1910. 118 p. : tab., f. il. III 12.583 Scurtă privire asupra animalelor din România. Iași : Tipografia H. Goldner, 1911. 6 p. IV 1.206 Încercări asupra învățământului agricol. București : România agricolă, 1912. 40 p. II 3.922 Asupra originii taurinelor românești. București : Socec & Co, 1914. 26 p. : fig., tab., 4 f.: il. IV 7.276 Materialul zootehnic din județele Durostor și Caliacra. București : Librăriile Socec & Co și C. Sfetea, 1915. 18 p. IV 1.203 Necesitatea vulgarizării cunoștințelor de agricultură și economie casnică, Inst. de Arte Grafice N. V. Ștefăniu et Comp., 1915. L’origine des taurines roumains, Inst. d’Arts Graphiques Carol Göbl, S-r Ion St. Rasidescu, 1915. Cooperația în vremurile de azi : Patru conferințe rostite la radio. București : Institutul Național al Cooperației, 1942. III 752
Cursuri Profesorul Agricola Cardaș a elaborat peste 70 de lucrări privind materialul zootehnic autohton și influența mediului asupra organismului animalelor domestice. Zootehnie generală și specială (1914), primul curs de din România; Cunoștințe de zootehnie generală (1931) Cunoașterea și creșterea taurinelor (1948) ș.a. Originea animalelor domestice, lucrare în care reproduce rezultatele sale originale cu privire la sinonimia dintre bour, denumit bizon și zimbru, corectând o eroare din lucrarea Descriptio Moldaviae a domnitorului Dimitrie Cantemir. În acest context, Agricola Cardaș spunea că vitele de stepă românești „prezintă caracterul tipic al urmașilor din Bos primigenius, care a trăit în Munții Carpați, sub denumirea de bour, a cărui cap îl găsim și pe stema Moldovei”Șteofil Creangă, Vasile Maciuc: Rasa sură de stepă din România Editura ALFA, Iași, 2010.
In memoriam În 1989, Ministerului Agriculturii i-a comandat sculptorului Ioan Antonică (1937 Iași - 2002) un bust monumental al lui Agricola Cardaș, care a fost dezvelit în fața Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din IașiUniversitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Ion Ionescu de la Brad. În anul 2002, cu ocazia sărbătoririi a 90 de ani de învățământ agronomic la Iași, a fost emisă o medalie care are pe revers, în centru, trei medalioane cu efigiile a trei personalități: Agricola Cardaș, Haralamb Vasiliu și Neculai Zamfirescu.Colecționarul român O stradă din Iași poartă numele său. O stradă din Tecuci poartă numele său.
Referințe Cardaș, Agricola : [Fișă biobibliografică]. În: Cultura, știința și arta în Județul Galați : Dicționar. Galați : s.n, 1973, p. 56-57. III 17.080 Iftimovici, Radu. Cardaș, Agricola : [Fișă biobibliografică]. În : Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii: Dicționar. București : Editura Științifică și Enciclopedică, 1982. p. 85-86. II 56.575 Maftei, Ionel. Personalități ieșene : Omagiu. Vol. 1. Iași : Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Iași, 1972. Cardaș, Agricola : (1883 - 1955) : zootehnician. p. 135-136 : fotogr. II 40.234(1)
Note
Categorie:Nașteri în 1883 Categorie:Nașteri pe 3 octombrie Categorie:Decese în 1955 Categorie:Decese pe 30 octombrie Categorie:Membri ai Academiei de Științe din România Categorie:Biologi din secolul al XX-lea Categorie:Cadre didactice universitare ale Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași Categorie:Biologi români