Moratalla

Moratalla este un municipiu și o localitate spaniolă din Regiunea Murcia, aparținând . Populația sa este de 7518 locuitori.

Deține cel mai mare ansamblu de din comunitatea autonomă, declaratPatrimoniu Mondial. De asemenea, din Moratalla a fost declarată de către UNESCO în anul 2018.

Toponimie Numele său original, conform filologului Gustavo Romera Marcos, provine din epoca romană, mai exact din toponimul Murata tálea (cea care este împrejmuită cu pari).

Geografie

+Distancias a pedanías desde MoratallaCătunKilometri (aprox)Benizar32Calar de la Santa32Campo de Béjar15Campo de San Juan27Cañada de la Cruz60El Sabinar28Inazares55La Rogativa45Los Odres59Mazuza40Otos37

Mediul natural stanga|miniatura|Peisaj al municipiului, în luna iulie, cu pini, stejari și ienuperi Moratalla include mai multe spații naturale protejate, integrate în rețelele și (SCA), cum ar fi: ZEPA din Sierra de Moratalla (care cuprinde, printre altele, Sierra de los Álamos), SCA din (acoperișul Regiunii Murcia), cel din Sierra de Villafuerte și cel din Sierra de la Muela. stanga|miniatura|Peșterile Zaén de lângă Zaén de Arriba În districtul municipal (împărțit cu cel din Calasparra) se află, de asemenea, Rezervația Naturală , în porțiunea în care travesează municipiul.

În cadrul cursului , se remarcă atât zona Puerta și cheile Bolvonegro, protejate ca parte a Zonei Speciale de Conservare (SAC) a râurilor Sierra și Vega Alta del Segura, Alhárabe și Moratalla. Aceasta include, de aemenea, o porțiune a râului Segura în aval de , precum și lanțurile muntoase din apropiere. Un alt curs de apă din district care este protejat prin SAC este cel al pârâului Rambla de la Rogativa, care este un afluent al .

În munți abundă mistreții, iar capra de munte supraviețuiește, la fel ca cerbul, specie care a revenit după ce a dispărut timp de decenii. În secolul al XIV-lea, Conform Cărții de vânătoare a lui Alfonso al XI-lea, zebrele sau caii sălbatici erau încă vânați în Sierra de Villafuerte sau Celchite. Zona din jurul râurilor Benamor, Alhárabe și Segura este deosebit de bogată, cu prezența vidrelor și exemple bune de păduri galerie. Marea majoritate a pădurilor din Moratalla sunt formate din pin (de Alep, negru), cu o prezență semnificativă a stejarului și a unor exemplare notabile de ienupăr care au dat numele unui cătun (El Sabinar).

Climă miniatura|Fața sudică a masivului Revolcadores. Este cel mai înalt vârf din Regiunea Murcia, la 2015 m s.n. Este situat în municipiul Moratalla Moratalla posedă un climat mediteranean, nuanțat față de alte zone ale Regiunii Murcia, datorită altitudinii sale medii și a poziției geografice nord-vestice, factori care îi permit să aibă o medie a precipitațiilor cu aproape 70 mm anual mai ridicată decât majoritatea zonelor din centrul și sudul regiunii. De asemenea, are o temperatură medie cu aproximativ 2 sau 3 °C mai mică decât în regiunile menționate. În orice caz, localitatea are o temperatură medie anuală de 15,2 °C și precipitații de 368 mm anual (date aproximative), ceea ce determină o clasificare conform Köppen-Geiger de climat BSk (stepic local). Iernile sunt reci în comparație cu alte zone ale regiunii, iar ninsorile sunt frecvente, deși nu foarte abundente. Vara, temperaturile sunt ridicate, iar climatul este uscat.

În sectorul montan al municipiului se întâlnește climatul mediteranean de munte, cu temperaturi mai scăzute și precipitații care pot depăși 650 mm anual, fiind zona cu cea mai mare pluviometrie (cantitate de precipitații) din Regiunea Murcia, înregistrându-se ninsori frecvente în timpul iernii.

Istorie

Preistorie În municipalitatea Moratalla se află peste cincizeci la sută din picturile rupestre din întreaga regiune Murcia. Primelor descoperiri 1966, din siturile numite și Fuente del Sabuco I, le-au urmat în 1979 cele realizate de adolescentul Pedro Sánchez de la ferma Rincón de Pedro Gurullo, cu adăposturile stâncoase Risca I-II; cele ale istoricului Marcial García în La Molata; ansamblul Andragulla descoperit de Anna Alonso, José Manuel Orts și Carmen Orts în 1984; Fuente del Sabuco II de către Alexandre Grimal în 1987; și cele de la Fuente de la Rogativa I-II de către Manfred și Katja Bader, tot în 1987. miniatura|Panou de artă rupestră mediteraneană din Cañaica del Calar, declarat Patrimoniu Mondial Începând cu anul 1989 a fost inițiată campania de prospectare sistematică în acest teritoriu de către A. Alonso și A. Grimal, campanie care a continuat în anii următori, când descoperirile s-au succedat în mod constant până la atingerea unui ansamblu actual de aproape 30 de cavități. Includerea, în 2004, a unui nou sit arheologic, datorită arheologului din Gandia, Javier Ros, în zona Molino de Capel (frizul III), confirmă încă o dată importanța acestor locuri pentru aceste expresii culturale umane.

Toate aceste dovezi se încadrează în (cu o vechime de 10.000 de ani), reprezentând expresia figurativă a credințelor ultimilor vânători-culegători , și în (cu o vechime de 6500 de ani), ce cuprinde expresii abstracte aparținând tot universul spiritual al grupurilor de producători din neolitic și epoca bronzului. Sutele de imagini pictate constituie un patrimoniu extrem de valoros, fiind veritabile „muzee în aer liber”; de aceea, în 1998, au fost declarate Patrimoniu Mondial, ca parte integrantă a .

În 2007 a fost inaugurat Centrul Regional de Interpretare a Artei Rupestre „Casa de Cristo”. Scopul principal al acestui nou spațiu, situat la șase kilometri de centrul urban al localității Moratalla, era de a conserva, face cunoscută și promova punerea în valoare a artei rupestre din Regiunea Murcia. Centrul a fost însă închis în ianuarie 2013.

În municipiul Moratalla se remarcă, de asemenea, așa-numitul dolmen , mormintele și zidurile calcolitice de pe Cerro de Las Víboras (aprox. 3000 î.Hr.) precum și așezarea iberică Los Molinicos (secolul al IV-lea î.Hr.).

Evul Mediu miniatura|Castelul medieval din Moratalla Evul Mediu Timpuriu și, în mod special, perioada romană târzie sunt foarte puțin cunoscute în istoria orașului Moratalla. Teritoriile sale au trecut sub stăpânire musulmană împreună cu restul sud-estului iberic, în ceea ce pe atunci era o așezare de mici dimensiuni. Cetatea Moratalla apare deja menționată în unele tratate de geografie ale provinciei Cora de Tudmir.

În perioada dominației musulmane, regele Taifei din Murcia, Muhammad ibn Mardanis, a deținut controlul asupra acestor pământuri până când i-au fost luate de vărul său, Yusuf Ibn Hilal. După acest eveniment, începe o nouă campanie pentru recuperarea lor, care l-a costat pe Ibn Hilal pierderea unui ochi, pentru că a refuzat să predea cetatea pe cale pașnică.

Moratalla a fost inclusă definitiv în Regatul castilian al Murciei prin Tratatul de la Alcaraz din 1243, regat care avea să aibă beneficieze de o largă autonomie musulmană până la cucerirea aragoneză definitivă.

În 1245, a fost creată encomienda a orașului Moratalla. Cu toate acestea, populația nu s-a stabilit semnificativ pe acest teritoriu, fiind influențată, posibil, de teama incursiunilor arabe din Regatul Nasrid al Granadei.

Epoca Modernă miniatura|Biserica Adormirii Maicii Domnului, a cărei cea mai notabilă activitate de construcție datează din secolul al secolului al XVI-lea Pe parcursul secolului al XVI-lea, Moratalla a cunoscut o creștere importantă a populației după căderea regatului Nazarí. În 1530, orașul număra deja 534 de vecini (capi de familie), o expansiune care se va menține pe parcursul Epocii Moderne.

În această perioadă, agricultura și creșterea animalelor vor constitui baza economică a localității. Încep să fie implementate culturi noi, sectorul zootehnic prinde contur și devine mai variat. Lipsa apei va cauza uneori probleme grave ambelor sectoare. Tot în acest moment începe exploatarea forestieră, care se va transforma într-o activitate economică importantă pentru localitate.

Administrația începe să fie exercitată în Casa de la Encomienda, situată pe actuala stradă García Aguilera, castelul pierzându-și, prin urmare, importanța în acest sens. În paralel, s-a desfășurat o reorganizare urbană prin crearea de infrastructuri, precum trasarea și definirea unor străzi noi, construcția de fântâni sau canalizarea apelor.

O problemă constantă va fi administrarea justiției, care va depinde de Villanueva de los Infantes (Ciudad Real). Crearea unui organ similar în Caravaca de la Cruz nu va da roade, iar această problemă va persista pentru o perioadă lungă de timp. Tot în acest moment sunt demarate lucrările de extindere a bisericii Santa María de la Asunción. Templul gotic care dăinuise ca unic centru de cult al populației până în secolul al XV-lea este transformat într-o biserică de mari dimensiuni, urmând gusturile și directivele arhitecturii proprii Renașterii. De asemenea, se începe construcția altor edificii de cult, precum mănăstirea San Francisco în 1574, confiscată (de stat) în 1835.

Istorie Contemporană miniatura|Orașul vechi din Moratalla De la mijlocul secolului al XIX-lea, viața țărănească a fost foarte grea din cauza epidemiilor și a crizelor agricole recurente, a fenomenelor sociale precum banditismul și șefii politici locali și a lipsei de industrializare. Chiar și la mijlocul secolului al XX-lea, industria era aproape inexistentă, iar căile de comunicare deficitare mențineau Moratalla izolată de rutele comerciale, provocând o depopulare treptată.

În istoria recentă a municipiului, cele mai relevante evenimente au fost construcția autostrăzii Noroeste (Autovía del Noroeste), care a pus capăt unei deficiențe cronice de comunicare, și marele incendiu din 1994, în urma căruia au ars peste 30.000 de hectare. stanga|miniatura|Cătunul medieval Moratalla În incendiul din 1994 a ars aproape întreaga Sierra de La Muela, toată Sierra del Cerezo și munții situați între aceasta și sanctuarul Nuestra Señora de la Esperanza din Calasparra, pe malurile râului Segura; Sierra de Hondares a fost cruțată. Mai multe studii confirmă faptul că unele dintre pădurile de pin de Alep care existau înainte de incendiu s-au regenerat, în special în zonele orientate spre nord, cu înălțimi care nu depășesc în general 1 metru. m, și doar pădurea galerie de-a lungul malurilor râului Segura a fost complet reînnoită. Zona Las Murtas și alte zone semiaride abia și-au revenit, la fel ca și vegetația pădurilor de ienupăr, care este în mod caracteristic afectată de incendii.

În ultimii ani ai secolului XX și primii ani ai secolului XXI, scăderea populației s-a stabilizat, fără a ajunge însă să înregistreze date pozitive. În ultimii ani s-a realizat crearea și îmbunătățirea unor infrastructuri și s-au căutat modele pentru a atrage turismul cultural și de natură ca nouă sursă de venituri, profitând de monumentele sale străvechi și de zonele naturale importante pe care le deține municipiul.

Demografie Moratalla are o populație de 7518 locuitori. miniatura|Case în Moratalla În evoluția demografică a orașului Moratalla din 1900 încoace, se remarcă vârful istoric din 1950, cu o creștere anterioară oarecum mai mică decât în Sierra del Segura și regiunea de nord-vest în general. Anii 1960 au înregistrat un declin accentuat, cu pierderi de populație (de -24% în 10 ani și -35% în 20 de ani) care au emigrat în principal în Franța și Comunitatea Valenciană, în special în orașul Alicante . În anii 1980 se observă o stabilizare relativă, definită începând cu anii 1990 ca fiind în jur de 8.500 de locuitori. De la mijlocul siglo În secolul al XX-lea, a avut loc o evoluție mai asemănătoare cu cea a unor orașe din , cum ar fi Elche de la Sierra și Socovos, decât cu cea a restului regiunii de nord-vest, unde a avut loc o redresare demografică evidentă.