Podul Michelangelo este situat în municipiul Timișoara și traversează canalul Bega. Leagă cartierul Cetate de cartierul Elisabetin și este destinat traficului rutier și transportului public. Construit în 1970, este podul cu cea mai mare deschidere, dar cu cea mai mică distanță dintre tablier și nivelul apei.
Istorie Podul Michelangelo, alături de Podul Maria și Podul Mihai Viteazul, este al treilea pod care leagă cartierele Cetate și Elisabetin. În zona Michelangelo - Strada Cluj a existat, din 1940, o pasarelă pietonală din lemn peste râul Bega. Aceasta a fost înlocuită în 1964 cu o pasarelă nouă, deși planul de sistematizare al orașului de la începutul secolului al XX-lea prevedea deja realizarea unui bulevard nord-sud care să traverseze Bega printr-un pod. Totuși, acest pod a fost finalizat abia în 1970, odată cu dezvoltarea ulterioară a zonei, devenind singurul pod nou construit în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
Podul, proiectat de inginerul Decebal Anastasescu și arhitectul Nicolae Danciu, are câte două benzi de circulație pe sens și trotuare pietonale pe ambele părți. Este una dintre principalele artere de trafic ale orașului. Din considerente urbanistice și arhitecturale, s-a urmărit ca podul să nu obstrucționeze perspectiva bulevardului Michelangelo, motiv pentru care este podul cu cel mai mic gabarit vertical față de nivelul apei din oraș. Totuși, structura podului a fost proiectată astfel încât întregul tablier să poată fi ridicat în viitor, în cazul extinderii navigației în amonte.
Între 2014 și 2015, podul a fost inclus într-un plan de reabilitare care prevedea și realizarea unui pasaj subteran.
Note
Categorie:Poduri din Timișoara