„Stat-dădacă” (în engleză nanny state) este un termen de origine britanică ce transmite opinia că un guvern sau politicile sale sunt supraprotectoare sau intervin nejustificat în alegerea personală. Termenul compară un astfel de guvern cu rolul pe care îl are o dădacă în creșterea copiilor. O utilizare timpurie a termenului provine de la membrul conservator al Parlamentului britanic , care s-a referit la „ceea ce îmi place să numesc statul-dădacă” în ediția din 3 decembrie 1965 a revistei The Spectator.70 m.p.h., The Spectator, 3 December 1965, p. 11.
Termenul a fost popularizat de jurnaliștii și , iar ulterior de prim-ministrul Margaret Thatcher.
Utilizări ale termenului
Australia Termenul a fost folosit pentru a descrie politicile guvernelor federale și statale. Jurnalistul canadian a susținut că orașele australiene devin „excesiv de igienizate” și că țara este pe cale de a deveni „cea mai proastă națiune din lume”. Acest lucru a fost pus pe seama eliminării responsabilității personale și a creșterii numărului și sferei legilor privind sănătatea și siguranța. Senatorul , , a folosit de asemenea termenul când a lansat o anchetă a privind legile și reglementările care restricționează alegerea personală „pentru binele individului”. Termenul a mai fost utilizat pentru a critica legile obligatorii privind casca de protecție pentru bicicliști, legile de control al armelor, interdicțiile privind alcoolul în locurile publice și legile de închidere a localurilor (lockout laws).
Noua Zeelandă Termenul a fost folosit de pentru a descrie politicile adversarilor lor politici, al , aflat la putere între 1999 și 2008. În 2017, restricțiile propuse de Consiliul Districtual Queenstown-Lakes pentru rezidenții care își închiriază camerele pe site-ul Airbnb au atras critici din partea companiei, care a descris măsura drept „stat-dădacă”.
Singapore Orașul-stat Singapore are reputația unui „stat-dădacă”, din cauza numărului considerabil de guvernamentale asupra vieții cetățenilor săi.Time for Singapore to Grow Up , Bloomberg News, March 29, 2015 Fostul prim-ministru Lee Kuan Yew, arhitectul statului Singapore modern, a observat: „Dacă Singapore este un stat-dădacă, atunci sunt mândru că am crescut unul”. Într-un interviu din 1987, Lee a declarat:
Sunt adesea acuzat de interferență în viața privată a cetățenilor. Da, dacă nu aș fi făcut asta, nu am fi fost aici astăzi. Și spun fără cea mai mică remușcare că nu am fi făcut progrese economice dacă nu am fi intervenit în chestiuni foarte personale – cine este vecinul tău, cum trăiești, zgomotul pe care îl faci, cum scuipi sau ce limbă folosești. Noi decidem ce este corect. Nu contează ce cred oamenii.5 Quotes From Singapore's Lee Kuan Yew, 23 March 2015
Regatul Unit În 1980, s-a opus cu fermitate introducerii legislației privind centura de siguranță, spunând că este „încă o restrângere statală a libertății individuale și a responsabilității individuale”. El se temea că viitoarele intruziuni ale „statului-dădacă” vor include restricții asupra țigărilor, alcoolului și vestelor de salvare obligatorii.
Politicianul Partidului Laburist, , a apărat politicile etichetate ca „stat-dădacă”, afirmând într-un discurs din 2004 că „unii îl pot numi stat-dădacă, dar eu îl numesc o forță spre bine”. „Taxa pe băuturile răcoritoare” (taxa pe zahăr din Regatul Unit), propusă în 2016, a fost descrisă de parlamentarul ca fiind „patronizatoare, regresivă și statul-dădacă în cea mai rea formă a sa”.
Statele Unite Până în anii 2000, termenul a intrat în uz în Statele Unite, fiind folosit împotriva politicilor precum interzicerea fumatului în locurile publice sau legile obligatorii pentru casca de biciclist. În 2012, propunerea primarului orașului New York City, Michael Bloomberg, de a restricționa vânzarea băuturilor răcoritoare la pahare de maximum 16 uncii (aprox. 470 ml) a dus la poreclirea acestuia drept „Nanny Bloomberg”. a folosit termenul pentru a descrie reglementările privind etichetarea alimentelor, vârsta legală pentru consumul de alcool și politicile guvernamentale social-conservatoare.
China În septembrie 2021, comitetul editorial al Washington Post a criticat „dictaturile” care „impun decizii despre ceea ce oamenii pot vedea, auzi și gândi”. Comitetul a scris că Xi Jinping, în calitate de , „împinge statul-dădacă în viața personală a oamenilor” prin reglementări privind jocurile online pentru adolescenți și alte chestiuni private.
Note
Lectură suplimentară
Vezi și Big government
Totalitarism Statul bunăstării
Categorie:Termeni englezești Categorie:Politică Categorie:Neologisme politice Categorie:Conservatorism în Statele Unite ale Americii Categorie:Conservatorism