Andrei Ostap (n. 3 noiembrie 1921, Chișinău – d. 5 ianuarie 1995, București) a fost un sculptor și pictor român - moldovean de origine poloneză, autor a sute de sculpturi cu o însemnătate deosebită pentru patrimoniul cultural al României și Republicii Moldova, expuse în locuri din întreaga lume.Cultura poloneză și mărțișorul din Herăstrău
Biografie miniatura|Andrei Ostap Andrei Ostap s-a născut în orașul Chișinău, în familia Mariei și a lui Stanislav Ostap. Deoarece tatăl său era de origine poloneză, în perioada 1928-1934 copilul a urmat atât Școala primară poloneză, cât și, în paralel, pe cea română. În această perioadă, împreună cu sora sa Janina, a participat la activitățile artistice (spectacole de teatru, corală, dans) și la cele sportive organizate de Clubul Polonez.
În anii 1934-1938, Andrei Ostap a urmat Școala de Arte și Meserii, unde a învățat desen ornamental și desen tehnic. A absolvit apoi liceul, în anul 1941, și a obținut diploma de bacalaureat cu note maxime.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost elev la Școala Militară de la Râmnicu Vâlcea, specialitatea geniu, fiind repartizat apoi ca sergent genist la unitatea 3 CFR, alături de care a participat la luptele de pe frontul de apus, contribuind la eliberarea Cehoslovaciei și Austriei. A fost rănit în lupte și decorat. După ce s-a întors de pe front, Andrei Ostap a vrut să se înscrie la Institutul de Arte Plastice din București, dar cum examenul de admitere se susținuse deja, a fost nevoit să se înscrie la Academia de Arte Plastice Guguianu, care era o școală particulară, unde i-a avut ca profesori pe Camil Ressu la desen și pe Corneliu Medrea la modelaj. După primul an de studii, a devenit audient și la Institutul de Stat. Ca student, locuia într-o mansardă unde făcea desene după marii maeștri. A absolvit cei trei ani de studii de la Academia Particulară Guguianu cu premiul întâi și a dat examen de admitere la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, fiind admis de o comisie specială direct în anul IV. Deoarece examenele teoretice nu i-au fost echivalate, a trebuit să le susțină din nou într-un singur an. A absolvit în anul 1951 cursurile de la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” cu premiul I și examenul de stat cu nota 10 (ca șef de promoție). În anul V de facultate a expus bustul lui Pușkin la Sala Dalles, obținând și un premiu.
În anul 1953, după ce a câștigat concursul organizat la Muzeul Theodor Aman cu tema „bustul lui Theodor Aman”, Andrei Ostap a obținut bursa Paciurea.
În 1955 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din București, după care a urmat o perioadă de activitate intensă. Ani la rând a făcut parte din comisia de îndrumare, desfășurând o bogată activitate culturală în cadrul Sindicatului Sanitar județean Brașov, ulterior devenind membru în comitetul de conducere al secției de sculptură al Uniunii Artiștilor Plastici din București.
A fost șef de colectiv la mai multe lucrări de artă monumentală, participând astfel la formarea de tineri artiști, pe care i-a instruit benevol, ajutându-i financiar pe cei mai săraci dintre ei.
A realizat documentări în minele de la Lupeni și Baia Mare, în diferite întreprinderi siderurgice de la Brașov, în gospodăriile agricole de la Hărman etc., pentru a înțelege specificul activității desfășurate acolo și a realiza sculpturi cât mai reușite. El a donat minerilor o treime din suma ce trebuia să i se achite pentru „Monumentul Ostașului Român”, dezvelit în 1960 în Câmpia Tineretului din Baia Mare, în scopul de a li se îmbunătăți condițiile de muncă.
Multe dintre lucrările sale au fost donate pentru cauze umanitare. Artistul Andrei Ostap a murit în 1995 după o grea suferință.
Nepotul-sau Richard Dessart, scrie eseuri în Belgia despre patrimoniul si istorie.
Legături cu Basarabia și Republica Moldova
Legătura lui Andrei Ostap cu spațiul basarabean a rămas prezentă în proiectele sale artistice. Într-o mărturie datată 1990, sculptorul, care se definea explicit drept român, își exprima dorința ca macheta Formarea poporului român să fie transpusă într-un monument la Chișinău, în colaborare cu sculptori din Basarabia. În același text, el considera că o reprezentare monumentală a Basarabiei trebuia să-i includă pe Ștefan cel Mare și poporul și menționa intenția de a realiza o lucrare intitulată Basarabia.Andrei Ostap, „Basarabia înseamnă Ștefan cel Mare și poporul”, în Cuvinte pentru urmași. „Modele” și „exemple” pentru Omul Român, volum conceput și îngrijit de Artur Silvestri, București, Carpathia Press, 2005, pp. 137–138, ISBN 973-7609-00-X.
Eseistul belgian Francis Dessart relata că, atunci când boala îl împiedica pe Ostap să mai călătorească în Moldova, sculptorul i-a cerut să-i aducă „un pumn de pământ” din Chișinău. Potrivit mărturiei lui Dessart, artistul a plâns de emoție atunci când a primit pământul adus din orașul său natal.Francis Dessart, „Maestrul Andrei Ostap — Înălțarea phoenixului moldav”, în Andrei Ostap. Un deceniu de veșnicie, București, Carpathia Press, 2005, p. 15.
Lucrări de sculptură executate începând din 1945 Portrete monumentale
Nicolae Bălcescu Ludwig van Beethoven Frédéric Chopin Revoluționarul Cloșca Gala Galaction Înțelepciunea Nicolaus Kopernick Luciditate Adam Mickiewicz Aldo Moro Eftimie Murgu Oedipe Suzana Ostap Tudorel Popa D-na Sambas (Ambasador al Indoneziei) Selena Stanislaw Soliski (Varșovia) Vlad Țepeș Tudor Vianu
Portrete
Autoportret Emil Bartolozi Nicolae Bălcescu Dr. Bologa Cap de copil Dr. Cărpinișeanu Dinu Cătuleanu Spiru Chintilă Tudor Ciortea Camelian Dumitrescu Ion Focșa Constantin Frunză Jaroslaw Jwaszkiewicz (Polonia) Henrik Malinowski (Varșovia) Adam Mickiewicz Arhitectul Mohor Muncitor (Brașov) Arhitectul Perceag Artistul Gheorghe Petre Portret de copil Portretul soției Profesor (Brașov) Portretul unei studente Dr. Siligeanu Sofroni Student la medicină (Ghana) Im Hac Sum (Coreea) Gheorghe Trandafirescu Țărancă din regiunea Herman Țăran din Maramureș
Compoziții
13 decembrie 1918 Acrobați Atomul în slujba vieții Belșugul Cioban Cizelori După baie Familia Formarea poporului român Geneza Înotătoare Laminoriști Liniștea Maternitate Mineri Monadă Mugurii vieții Muzică Oțelari Pacea Patinatorii Pescari Răscoala 1907 Sărutul Smerenia Solidaritate Sportivi 1 Sportivi 2 Tandrețe Timpul Tors Țăranca cu copil Țăranca cu flori Țărancă cu vas pe cap Viață și rod Victoria
Lucrări publice de sculptură
Nicolae Bălcescu (bust compozițional în piatră – Târgu-Mureș) Belșugul (compoziție în bronz – Muzeul din Botoșani) Beethoven (portret monumental – Teatrul din Târgu-Mureș) Boleslaw Bierut (bust monumental în bronz - București) Ion Luca Caragiale (bust monumental în piatră artificială – Galați) Chopin (bust monumental în piatră – București) Culesul strugurilor (relief de aramă - Panciu) Mihai Eminescu (statuie în bronz – București) George Enescu (bronz – București) Frontonul Teatrului de la Galați și 14 Metope (piatră artificială) Gala Galaction (bronz - București) Nicolaus Kopernik (Ambasada Polonă - București) Nicolaus Kopernik (Observatorul Astronomic București) Monumentul Ostașului Român (Baia Mare) Aldo Moro (portret în bronz - București) Pescari (statuie în piatră - Brăila) Anghel Saligny (bronz - București) Sportivi (relief în aramă – Pitești) Sportivii (grup statuar în bronz - Pitești) Solidaritate (relief în aramă – Pitești) Steme de ceramică și 150 m de ornamente arhitecturale de ceramică (Muzeul Șuțu-București) Steriadi (bronz - București) Șarja păcii (relief – București) Barbu Ștefănescu-Delavrancea (bronz - București) Timonier (statuie în piatră – Constanța)
Proiecte de monument
1 Mai (concurs la Praga) 13 decembrie 1918 130 de ani de la Revoluția din 1848 Apărătorii Patriei (concurs la București pentru Muzeul Armatei) Auschwitz (concurs în Polonia pentru Oswiecim) Nicolae Bălcescu Eliberare (concurs la Brașov - premiu) George Enescu Grivița 1933 (concurs la București - mențiune) Grivița 1933 (concurs pentru București) Grup statuar pentru Muzeul Armatei Independența Istoria Poporului Român Înotătoare (concurs pentru București) Liniștea (concurs pentru Constanța) Monumentul Armatei (concurs pentru Școala de Război - mențiune) Monumentul Independenței (concurs pentru Cluj) Ostașul Român (concurs la Cluj) Ostașul Român-vânător de munte (concurs la Sfântu Gheorghe) Pescari (concurs pentru Brăila) Aleksandr Pușkin (premiat) Răscoala 1907 Victoria (concurs pentru Manzoleu)
Reliefuri
Colectiviști (aramă - București) Construcția Operei de Stat (București) Culesul strugurilor (aramă – Panciu) Doftana (aramă - Doftana) Familia (aramă) Avram Iancu 1 Avram Iancu 2 Înfrățirea (aramă - Pitești) Muzică (aramă) Nud (aramă) Orchestra (aramă) Pădureanca (aramă) Sportivi (aramă - Pitești) Șarja Păcii (aramă - București) Țărancă cu flori (aramă)
Busturi monumentale
Ady Endre Theodor Aman Nikos Beloianis Caragiale Chopin Tudor Ciortea Adam Mickiewicz Aleksandr Pușkin Vasile Roaită Pictorița Schtork Filimon Sîrbu Stanciu Țepeș Vodă Țiolkovski
Busturi compoziționale
Nicolae Bălcescu Dr. Cărpinișeanu Crescătoare de păsări Filimon Sîrbu Viață și rod Trandafirescu
Medalii
Beethoven (aramă - Brașov) Cuznețov (aramă – Brașov) Richard Dessart (bronz - Namur, Belgia) Kopernik (bronz) Louis Seillan (aramă – Paris, Franța)
In memoriam La un an după decesul lui Andrei Ostap, familia sa a dorit să îndeplinească dorința sa din urmă: donarea a peste 300 de desene și lucrări de sculptură Muzeului de Artă din Chișinău - Republica Moldova, practic a peste 50% din opera sa. Din păcate, după 10 ani, când fiica artistului, Wanda Ostap, membră a Academiei Europene de Artă, expert în iconografie (Italia), expert și traducător pe lângă tribunalele din Belgia, a dorit să viziteze expoziția cu lucrările tatălui său, la Muzeul de Artă din Chișinău, a aflat că întreaga donație este încuiată la subsol și nu este expusă pentru public.
În iulie 2009, Institutul Cultural Român (ICR) a organizat expoziția stradală de fotografie "Mari polono-români" care a fost deschisă la Sopot, cea mai atractivă stațiune estivală a Poloniei. Alături de Andrei Ostap, expoziția a prezentat și alte personalități polono-române, și anume compozitorul Ciprian Porumbescu, actorul Colea Răutu, muzicianul Theodor Rogalski, pictorul Octavian Smigelschi, balerinul și coregraful Oleg Danovski, generalul și fostul ministru Henri Cihoski, generalul și fostul primar al Bucureștiului Victor Dombrovski, medicul militar și fondatorul de instituții medicale Gustav Otremba, generalul comandant al Vânătorilor de Munte Leonard Mociulschi și curierul Armatei Naționale clandestine Maria Lesiecka.Expoziția "Mari polono-români", itinerată în stațiunea Sopot
În volumul Andrei Ostap. Un deceniu de veșnicie (2005), Artur Silvestri relata că opera sculptorului îi fusese semnalată încă din 1990 de eseistul belgian Francis Dessart.Artur Silvestri, Andrei Ostap. Un deceniu de veșnicie, Carpathia Press, București, 2005, p. 3.
Lucrări
Note
Legături externe AGERPRES: Andrei Ostap, sculptor român - 1972 (a) AGERPRES: Andrei Ostap, sculptor român - 1972 (b) Un deceniu de veșnicie, carte editată de Carpathia Press
Categorie:Nașteri în 1921 Categorie:Nașteri pe 3 noiembrie Categorie:Decese în 1995 Categorie:Decese pe 5 ianuarie Categorie:Artiști plastici români Categorie:Geniști Categorie:Gravori români Categorie:Medaliști români Categorie:Pictori români Categorie:Români de origine poloneză Categorie:Români din secolul al XX-lea Categorie:Sculptori români Categorie:Oameni din Chișinău