Cancelaria Aulică a Ungariei (în , în ) a fost constituită inițial în sec. al XVI-lea ca organ administrativ-executiv al Curții imperiale de la Viena, responsabil pentru Regatul Ungariei, cu sediul la Pressburg (în prezent Bratislava).
Împăratul Iosif al II-lea a reunit Cancelaria Aulică a Ungariei și Cancelaria Aulică a Transilvaniei într-o singură autoritate.
Similar cu cancelaria aulică pentru Ungaria și Transilvania a existat Cancelaria Aulică Boemă (Böhmische Hofkanzlei) și Cancelaria Aulică Austriacă (Österreichische Hofkanzlei). Toate au fost desființate în 1848, în contextul centralizării neoabsolutiste, atribuțiile lor fiind preluate de guvernul Austriei.
Pentru probleme militare competența aparținea Consiliului Aulic de Război, desființat de asemenea în 1848.
În 1860, după Diploma din Octombrie și încetarea centralizării neoabsolutiste, cancelariile aulice au fost reînființate ca guverne regionale, din nou separat pentru Ungaria și Transilvania, de această dată cu sediul la Pesta pentru Ungaria și la Cluj pentru Transilvania. În urma deciziei Dietei de la Cluj din 6 decembrie 1865 de unire cu Ungaria, guvernul regional a fost desființat iar autoritatea legislativă s-a autodizolvat.
Categorie:Sfântul Imperiu Roman Categorie:Imperiul Austriac Categorie:Iosif al II-lea Categorie:Istoria Transilvaniei Categorie:Desființări în 1848 Categorie:Istoria Ungariei